Liviu Antonesei în procesul cu Gabriel Liiceanu: „Rar ne-a fost dat să vedem o asemenea rea-credinţă!”

Gabriel Liiceanu și SC Humanitas SA au contestat decizia luată de Tribunalul Iași în litigiul lor cu scriitorul Liviu Antonesei. Apelul a fost depus chiar în ultima zi a anului trecut.

În cursul zilei de ieri, Liviu Antonesei a făcut publice, pe blogul său, motivele de apel invocate de către reclamanți. Conform lui Liviu Antonesei, în cadrul acestor motive, reclamanții vorbesc despre rea-credință.

„Rar ne-a fost dat să vedem o asemenea rea-credință, așa cum rezultă din motivarea hotărârii judecătorești pronunțată de Tribunalul Iași! Este evident, pentru orice observator imparțial și obiectiv că „declarațiile” intimatului pârât ar fi fost sancționate de 99,9% din instanțele din România! În esență, Curtea de Apel Iași trebuie să analizeze principiile imparțialității și independenței instanțelor judecătorești sau să rămână legată de afinitățile locale. Doar dacă hotărârea judecătorească era motivată de avocatul intimatului-pârât, apreciem noi, ar putea rezulta o asemenea mistificare a adevărului”, ar arăta reclamanții, potrivit documentului publicat ieri de scriitorul ieșean Liviu Antonesei.

Conform actului respectiv, reclamanții afirmă că „ce nu înțelege judecătorul fondului că prin motivarea sa a certificat niște minciuni și calomnii ca fiind adevăruri de netăgăduit”.

Alte articole

Gregorian Bivolaru primește daune morale în România, după procesul de 17 ani „care i-a afectat grav modul de viață”. În Franța este cercetat pentru viol și trafic de persoane

VIDEO. Victor Ciutacu, ironic după Untold: „Ne îndreptăm către o revoluție a lui Gheboasă!”, susținută de către Gabriel Liiceanu

Pe de altă parte, Liviu Antonesei afirmă, tot pe blogul său, că a primit actele privind apelul formulat de reclamanți împotriva hotărârii instanței de fond.

Apelul e un text lung, alcătuit din două părți aproximativ egale ca dimensiune. Prima parte este un fel de rechizitoriu aplicat hotărârii instanței de fond și judecătorului care a formulat-o, cărora li se aplică și niște calificative, cel mai blând fiind „afinități locale”. Partea a doua reia acuzațiile din chemarea în judecată de la procesul de fond. Nu am alte comentarii de făcut, mă păstrez pentru întîmpinarea pe care o vom depune în termenul legal de 15 zile de la primirea înștiințării”, a subliniat Antonesei.

Amintim că decizia la instanța de fond a fost emisă pe data de 2 octombrie 2019. Atunci, Tribunalul Iași a respins acțiunea formulată împotriva lui Liviu Antonesei de Gabriel Liiceanu și Editura Humanitas.

În urmă cu mai bine de un an, Editura Humanitas și Gabriel Liiceanu le-au cerut magistraților din cadrul Tribunalului Iași să îl oblige pe Liviu Antonesei la plata sumei de 100.000 de euro, drept daune morale.

Reclamanții ar fi fost deranjați de o postare de pe data de 15 august 2018, de pe blogul lui Liviu Antonesei. Acolo a fost publicat un „interviu cu Liviu Antonesei”, intitulat „Intelectualii publici după 1990”, acordat, potrivit conținutului, Mirunei Fântânescu, „pentru o teză de doctorat dedicată rolului intelectualilor publici în perioada de după 1989”.
Astfel, în cadrul interviului, se făcea referire la Gabriel Liiceanu și la fosta Editură Politică. Astfel, în interviu, a apărut întrebarea: „În zona intelectuală, academică, publicistică a scriitorilor, cum s-a manifestat această nouă îmbogățire, trecerea aceasta la noul sistem? Cine a avut mai degrabă de beneficiat?”, la care răspunsul conținea și acest fragment:

„Acum e limpede că au beneficiat cei care au marșat cu puterea, în primul rând cei care au marșat cu prima putere FSN-istă până prin 1996, toți ajungând miniștri, au ajuns cumularzi și aici ne gândim la Simion, care primea din șase surse publice bani. E un exemplu, dar sunt o mulțime pe linia asta. Să ne gândim la Liiceanu, care era de opoziție, dar a primit cadou fosta Editură Politică, cu tot ce avea aceasta în patrimoniu, inclusiv titluri cumpărate, pentru că chiar Editura Politică publica în Idei Contemporane și cărți occidentale mai cenzurate. Să nu uităm că Liiceanu, în timpul regimului Băsescu, a fost scutit de două ori de datorii, dar, în general, cei care au fost de opoziție au fost perdanți”.

Citeşte şi: