„Am auzit că vor un premier european. Eu, poate, sunt retrograd. Eu vreau un premier român, care să conducă țara lui. Eu de asta cred că au nevoie românii. Vor hotărî românii pe 11 decembrie (premierul — n.r.). Românii vor alege mai multe partide și, în funcție de încrederea pe care o dau fiecărui partid, de abia atunci poți vorbi despre premier. Nouă ce semnale ne vin din partea acestor domni și doamne care conduc astăzi România? Că nu contează cum votează românii. Am auzit declarații foarte clare că sigur Dacian Cioloș va fi premier. Atunci de ce mai vin oamenii la vot?”, a declarat Dragnea, vineri, la Adevărul Live.
În opinia sa, primează o discuție despre programul de guvernare cu care se prezintă în alegeri partidele politice și nu una „despre persoane”.
„De ce să mergem pe persoane? Eu, ca alegător, sunt interesat să văd dacă un partid îmi prezintă un program, să îmi arate — așa cum am făcut noi — de unde sunt sursele în plus pentru a adopta acele măsuri, ce face pentru această țară pentru a transfera din creșterea economică o parte serioasă în buzunarele românilor și abia după aceea văd care sunt oamenii, fiindcă oamenii pot fi schimbați. (…) Poate premierul pică, face o prostie, zboară, fuge din România, România ce face? Se blochează? Programul este important”, a afirmat Liviu Dragnea, citat de Agerpres.
Referitor la numele care au fost vehiculate în spațiul public ca posibile variante PSD pentru funcția de prim-ministru, Dragnea a subliniat faptul că „o să se mai vehiculeze nume”.
„Sunt oameni ale căror nume sunt vehiculate de alții, sunt și oamenii ale căror nume sunt vehiculate chiar de ei, auto-propuneri”, a spus liderul PSD.
Întrebat dacă PSD va ține cont, în desemnarea premierului, de criteriul președintelui Klaus Iohannis de a nu fi propusă o persoană urmărită penal sau condamnată, Dragnea a precizat că nu își permite să le spună românilor „cu cine să voteze și, mai ales, cu cine să nu voteze”, adăugând faptul că atributul de a deține o funcție publică aleasă, inclusiv cea de președinte al statului, nu conferă „puteri dictatoriale”.