Procesul de la Înalta Curte de Casație și Justiție a început în jurul orei 14.00, completul de judecată fiind condus de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Livia Stanciu.
UPDATE 17.45 „În continuare cred în nevinovăția mea, în adevăr, în maturitatea și înțelepciunea instanței. Tot ce am avut de spus, am spus în fata instanței și voi spune acolo”, a declarat Liviu Dragnea, după audieri. Dragnea a vorbit și despre cazul lui Dan Șova: „Recomandarea mea este să votăm pentru ridicarea imunității lui Dan Șova”.
UPDATE 17.20 ICCJ a stabilit un nou termen în Dosarul „Referendumul” pentru data de 14 decembrie. Instanţa a admis mai multe solicitări de probe: audieri de martori şi depunerea de diferite înscrisuri.
UPDATE 16.00 Liviu Dragnea a declarat, în faţa instanţei, că în continuare se consideră nevinovat în legătură cu acuzațiile care i se aduc în dosarul „Referendumul”, susținând, printre altele, că adresa prin care s-a cerut organizarea de tombole în teritoriu a fost trimisă probabil de către tineri voluntari care lucrau în sediul de campanie al partidului.
La acest termen al procesului, Liviu Dragnea a făcut câteva precizări în fața instanței, după ce președintele completului de judecată, Livia Stanciu, i-a cerut să spună doar dacă are ceva nou față de declarațiile anterioare.
„În continuare, precizez că mă consider nevinovat”, a spus Liviu Dragnea.
Una din acuzațiile procurorilor se referă la faptul că Liviu Dragnea, în calitate de secretar general al PSD, a transmis organizațiilor județene ale partidului o adresă în care solicita organizarea unei tombole cu premii, la care să participe alegătorii care s-au prezentat la referendumul din 29 iulie 2012.
Ulterior, susține DNA, el ar fi dat dispoziție să fie transmisă o nouă adresă, prin care să fie anulată prima.
În legătură cu această acuzație, Liviu Dragnea a spus în sala de judecată că a aflat de adresă după ce a studiat un registru aflat la partid, însă el nu a știut cine a avut inițiativa de a întocmi și nici cine a trimis-o în teritoriu. În consecință, el a cerut trimiterea unei noi adrese prin care să fie anulată prima.
Dragnea a relatat că nu a luat nicio măsură administrativă în acest caz, deoarece nu s-a stabilit cine anume a fost autorul, mai ales că în sediul de campanie activau foarte mulți voluntari.
„Am avut o discuție cu mai mulți membri din staff-ul de campanie. Concluzia a fost că tineri voluntari, care au lucrat în sediul de campanie și care veneau cu tot felul de idei, ar fi conceput și trimis adresa. La întrebarea mea cum au avut acces la sistemul informatic și cum au trimis adresa cu semnătura mea scanată pe ea, au răspuns că sistemul informatic era accesibil multora din sediul de campanie. Nu era un sistem informatic cu protecție foarte mare. Recunosc că nu am dat atunci multă importanță acestui fapt. A doua zi, am anulat acea adresă, gândindu-mă că nu poate avea efecte. Orice eventuală greșeală a fost reparată. (…) În echipa de campanie, care era fluctuantă, erau în jur de 30-35 oameni, iar în secretariatul general lucrau 14-15 oameni. Nu era o persoană care să se ocupe de corespondența cu cei din teritoriu, pentru că volumul de lucru era foarte mare. După ce s-a declanșat ancheta la DNA, care a dus la acest proces, mi-ar fi fost imposibil să cred că cineva va mai recunoaște sau își va aminti că a expediat acea adresă”, a afirmat liderul PSD.
Potrivit acestuia, mesajele tip SMS au fost trimise din sediul de campanie al PSD către membrii din teritoriu fără ca el să știe.
„Militanții de partid și membrii de partid, în timpul campaniilor electorale și între campanii, discută cu cetățenii din zona în care locuiesc, pe care îi cunosc, sunt vecini sau rude. Nu era nevoie ca cineva să îndemne militanții de partid să facă rost de datele celor care nu au venit la vot, pentru că ei știu aceste date. Așa funcționează partidele din toată lumea. Listele electorale permanente sunt publice, se afișează la sediul primăriilor sau la secțiile de vot„, a adăugat Dragnea.
UPDATE 12.00: Liderul PSD Liviu Dragnea s-a întors la Înalta Curte pentru a fi audiat în dosarul Referendumul. Acesta le-a declarat jurnaliştilor că va face declaraţii când va ieşi de la instanţă.
UPDATE: Liviu Dragnea a stat doar cinci minute în sediul instanței, deoarece a fost anunțat că procesul s-a amânat pentru ora 12,00.
Magistrații de la Înalta Curte de Casație și Justiție judecă, luni, un nou termen în dosarul „Referendumul”.
În primă instanţă, Liviu Dragnea a fost condamnat la un an de închisoare cu suspendare pentru fraudarea referendumului din 2012. Procurorii DNA au făcut apel.
Citeşte şi: Dragnea: Denunţul lui Părpălea nu a avut nicio relevanţă în dosarul Referendumului. DNA s-a autosesizat
Judecarea apelului în dosarul în care Liviu Dragnea şi alţi 70 de inculpaţi sunt acuzaţi de fraude la referendumul din 2012 pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu a început însă, la sfârşitul lunii septembrie, cu o amânare, iar următorul termen a fost stabilit pentru 23 noiembrie.
Între timp, Liviu Dragnea, pe atunci preşedinte interimar al PSD, a devenit liderul partidului.
In septembrie, la primul termen al procesului, aflat in faza de apel, aproape jumatate dintre cei 75 de inculpati au declarat ca nu si-au angajat avocati, acesta fiind si motivul pentru care procesul a fost amanat.
Alti 74 de inculpati din dosar au fost fie achitati, fie condamnati la inchisoare cu suspendare. Decizia a fost atacata cu apel. Dragnea a fost trimis in judecata de procurorii DNA pe 7 octombrie 2013 pentru savarsirea infractiunii de folosire a influentei sau autoritatii de catre o persoana care detine o functie de conducere intr-un partid, in scopul obtinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite.
Potrivit DNA, in calitate de secretar general al PSD, Liviu Dragnea, cu ocazia organizarii si desfasurarii referendumului din 29 iulie 2012, a uzat de influenta si autoritatea sa in partid in scopul obtinerii unor foloase nepatrimoniale de natura electorala, necuvenite, pentru alianta politica din care facea parte formatiunea reprezentata de inculpat, si anume indeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obtinute in alte conditii decat cele legale.
In acest sens, potrivit procurorilor, Liviu Dragnea a coordonat un mecanism complex, in care a implicat mai multe persoane asupra carora avea influenta in virtutea functiei pe care o detinea, avand ca scop fraudarea rezultatelor privind participarea la vot. Potrivit DNA, demersul lui Dragnea a fost sustinut de 74 de persoane, presedinti si membri ai unor sectii de votare din localitati din judetele Teleorman, Vrancea, Gorj si Olt, in sarcina carora s-a retinut falsificarea, prin orice mijloace, a documentelor de la birourile electorale si introducerea in urna a unui numar suplimentar de buletine de vot decat cele votate de alegatori, infractiuni comise sub forma autoratului, complicitatii sau a instigarii.