Dragnea, răspuns ironic la dezvăluirile despre ancheta din Brazilia: „M-au prins vânzând portocale pe plajă. Informaţiile sunt false”

Liviu Dragnea a reacţionat după dezvăluirele făcute de Rise Project. „Nu. Dar văd o foarte mare disperare înainte de Congres. Îmi asum ce vă spun. M-au prins vânzând portocale pe plajă. Pentru orcine iese cu o prostie trebuie să o lămuresc eu? Lămuriţi-o voi. (…) Am mai discutat despre aceste subiecte şi în 2017. Înţeleg că este o supărare şi trebuie să încălzească ciorba. Au încălzit-o, dar eu nu o mănânc”, a spus liderul PSD, întrebat despre informaţiile privind anchetarea sa în Brazilia şi dacă a fost chemat la audieri de către autorităţile din această ţară. 

Rise Project: Liderul PSD, Liviu Dragnea, ar fi anchetat în Brazilia pentru spălare de bani

De asemenea, întrebat dacă informaţiile sunt false sa nu, el a răspuns: „Da”.

El a făcut aceste declaraţii vineri, la începutul Comitetului Executiv al PSD.

Alte articole

Gigi Becali, noi dezvăluiri despre implicarea lui Coldea în justiție: ”Lui nu i-a convenit că mi-au dat pușcărie prea puțină”

Liviu Dragnea i-a propus lui Sebastian Ghiță să colaboreze cu Coldea: „Mr. Prezi, vă gândiți cum sună?”

Liderul PSD, Liviu Dragnea, ar fi anchetat în Brazilia pentru spălare de bani. Rise Project şi Folha de São Paolo, una dintre cele mai mari publicaţii din Brazilia, afirmă că au obţinut confirmarea că autorităţile din această ţară au în desfăşurare o anchetă vizându-l pe Dragnea.

Procurorul federal Carlos Wagner Barbosa Guimarães,le-ar fi declarat joi jurnaliştilor de investigaţii că atât Liviu Dragnea, cât şi Mugurel Gheorghiaş sunt suspectaţi într-un caz de spălare de bani în Brazilia, ancheta fiind declanşată după ce procurorii din România au luat legătura cu autorităţile braziliene în iulie anul trecut. 

Procurorul federal a declarat că încearcă să determine dacă Liviu Dragnea a folosit interpuşi – „portocale” – ca să spele bani şi să achiziţioneze proprietăţi în Brazilia. În portugheză, laranja, adică portocală, este termenul care desemnează interpuşii, persoane „băgate la înaintare de politicieni corupţi sau criminali pentru a-şi ascunde implicarea în diverse afaceri”, scrie Rise Project.

Cererea de asistenţă judiciară a venit, conform procurorului federal, pe 25 iulie 2017, din partea Ministerului Public şi a Poliţiei din România. Ea a fost procesată de Departamentul pentru Recuperarea Prejudiciilor şi Cooperare Internaţională care face parte din Ministerul Justiţiei din Brazilia şi a fost trimisă către Parchetul din statul Ceara.

Investiţiile românilor se află în localitatea Cumbuco, pe malul oceanului Atlantic, în nord estul Braziliei. Tot aici şi-a investit banii şi Costel Comana, milionarul braşovean care s-a sinucis în toaleta unui avion care urma să aterizeze în Costa Rica în februarie 2015. Şi proprietăţile şi firmele care au fost deţinute de Comana în Brazilia se află în atenţia autorităţilor, în cadrul aceleiaşi investigaţii.

Conform spuselor procurorului federal, Dragnea este suspectat că ar fi folosit bani proveniţi din afaceri corupte din România la achiziţia de proprietăţi pe plaja din Cumbuco, la 30 de kilometri de Fortaleza, capitala statului Ceara.

Autorităţile din Brazilia investighează şi doi interpuşi – Mugurel Gheorghiaş, fost coleg de facultate al lui Dragnea şi fost acţionar principal al TelDrum SA, firmă atribuită de către DNA lui Liviu Dragnea şi Cauby Cursino Campos Junior. Gheorghiaş deţine o firmă braziliană pe care a folosit-o pentru a cumpăra o vilă de lux dotată cu teren de tenis şi piscină pe malul oceanului Atlantic, care i-ar fi găzduit în numeroase rânduri pe şeful PSD, pe Costel Comana şi pe alţi oaspeţi din România. Cauby Cursino Campos Junior, fost taximetrist, a semnat toate documentele tranzacţiilor braziliene derulate de Costel Comana sau Mugurel Gheorghiaş. Actele de proprietate şi documentele firmelor înfiinţate de români în Fortaleza poartă, fără excepţie, semnătura lui Cauby Junior, mai scrie Rise Project.

Procurorul Barbosa Guimarães a spus că brazilianul Cauby Junior nu avea bani ca să investească în firmele din Brazilia: “Ştim că banii au venit din România”

Conform procurorului federal, Liviu Dragnea este reprezentat în Brazilia de avocaţi din Fortaleza contractaţi de o casă de avocatură din Portugalia. Aceştia au cerut acces la dosar şi au declarat, în numele politicianului, că Dragnea nu este implicat în fapte de corupţie nici în România, nici în Brazilia.

Barbosa Guimarães spune că dacă sunt descoperite dovezi că românii au spălat bani în statul Ceara, atunci aceştia vor fi aduşi şi în faţa justiţiei braziliene. El a explicat că sunt investigate două cazuri distincte: furtul de bani publici româneşti de care se ocupă autorităţile din România şi cel de spălare de bani care îi priveşte pe brazilieni. “Scopul nostru este să prevenim ca Brazilia să devină un paradis în care sunt spălaţi bani proveniţi din bugetele publice ale altor ţări”, a concluzionat procurorul federal.

în 13 noiembrie 2017, liderul PSD, Liviu Dragnea, a fost pus sub urmărire penală sub acuzaţiile de constituire a unui grup infracţional organizat, folosire sau prezentare cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete şi abuz în serviciu cu obţinere de foloase pentru sine sau pentru altul, alături de alte opt persoane, între care reprezentanţi ai firmei Tel Drum.

Potrivit procurorilor, Liviu Dragnea, în calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean Teleorman, a iniţiat un grup infracţional organizat care acţionează şi în prezent şi din care au făcut şi fac parte funcţionari ai instituţiilor din administraţia publică şi persoane din mediul de afaceri. Grupul iniţiat în anul 2001 a vizat obţinerea frauduloasă a unor sume importante din contractele finanţate din fonduri publice, prin comiterea unor infracţiuni de abuz în serviciu, de fraudare a fondurilor europene, de evaziune fiscală, spălarea banilor şi folosirea de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii, spun procurorii DNA. 

Prejudiciul în acest dosar este de 30 de milioane de lei prin abuz în serviciu şi de 20 de milioane de euro prin fraudarea fondurilor europene.