Potrivit lucrării Enciclopedia Târgoviştei, pe stânca ce găzduieşte sediul Arhiepiscopiei Târgovişte, un profesionist al arhitecturii şi pasionat arheolog, Cornel Ionescu, a săpat pe la începutul mileniului al III-lea, în spaţiul bisericii cu hramurile „Adormirea Maicii Domnului’ şi „Sf. Antonie cel Mare” (Creţulescu), secolul XVII, actual paraclis arhiepiscopal.
Chiar sub temelia paraclisului au fost descoperite rămăşiţele unui set de şase bisericuţe care adăposteau obiecte ceramice dacice şi de ceramică roşie romană.
Potrivit lucrării Enciclopedia Târgoviştei, pe stânca ce găzduieşte sediul Arhiepiscopiei Târgovişte, un profesionist al arhitecturii şi pasionat arheolog, Cornel Ionescu, a săpat pe la începutul mileniului al III-lea, în spaţiul bisericii cu hramurile „Adormirea Maicii Domnului’ şi „Sf. Antonie cel Mare” (Creţulescu), secolul XVII, actual paraclis arhiepiscopal. Chiar sub temelia paraclisului au fost descoperite rămăşiţele unui set de şase bisericuţe care adăposteau obiecte ceramice dacice şi de ceramică roşie romană.
Arheologul Lucioasa Oance, de la Muzeul de Istorie din Târgovişte, a participat la mai multe săpături în zona Râului Ialomiţa şi crede că în zona cuprinsă între cartierul Suseni şi Valea Voievozilor avem de-a face cu o populaţie de geto-daci liberi.
„Dacă este să facem o legătură între credinţa trăită de strămoşii românilor care trăiau lângă Apa Sfântă şi încreştinarea în procesul de etnogeneză românească se poate vorbi despre ideea că trecerea de la adoraţia lui Princeps Deorum / Capul lui Dumnezeu (Zeus Karaios) / Zamolxis (Zeul Moş) / Întemeietorul, al cărui tron ar fi fost muntele Cogaionon (Vârful Omu), la adoraţia lui Dumnezeu şi a Fiului Iisus fiind întruparea pământeană a Creatorului întregului Univers”, se mai arată în Enciclopedia Târgoviştei, potrivit adevarul.ro.
Vezi şi: Într-o sculptură veche de 2000 de ani apare un LAPTOP. Are până şi intrări USB FOTO