Locuri de muncă disponibile în ianuarie 2025. Ce se caută cel mai mult. Care sunt domeniile cu oferte aproape inexistente

Care sunt job-urile cele mai prezente în oferta locurilor de muncă din România? Cele tradiționale, printre care șofer, operator de call-center, asistent medical și contabil, spun experții Centrului de Formare APSAP.

Totodată, cine vrea să lucreze în domenii ”în trend” precum inteligența artificială, energia verde sau digitalizarea are șanse minime să-și găsească rapid un loc de muncă, pentru că oportunitățile sunt aproape inexistente, subliniază specialiștii în cursuri de formare profesională.

”România nu poate fi considerată un ‘Silicon Valley al Europei’, deși se remarcă prin tineri extrem de talentați și apreciați în domeniul IT&C, care, însă, lucrează în mare parte pentru companii internaționale. Piața locală a forței de muncă rămâne deficitară în ceea ce privește ofertele de joburi inovatoare, chiar și în domenii de bază precum securitatea cibernetică sau arhitectură cloud. Dacă marile companii din industria tech caută astăzi specialiști în Inteligență Artificială și Învățare Automată, Designeri de Experiențe în Realitate Virtuală și Augmentată sau Dezvoltatori de Blockchain, în România cele mai disponibile locuri de muncă rămân în profesii tradiționale, precum șoferi, asistenți medicali, operatori call-center, contabili și specialiști în resurse umane”, a declarat, pentru adevarul, Bogdan-Costin Fârşirotu, fondator şi preşedinte al Centrului de Formare APSAP.

Această stare de fapt ar reflecta, susțin experții, și o lipsă de viziune strategică, ce întreține blocarea tranziției către o economie modernă și competitivă.

Alte articole

Locuri de muncă „plătite ca afară” pentru români în Europa. Pentru ce meserii se fac angajări și ce salarii se oferă

Mii de români au rămas fără loc de muncă în ultimele trei luni ale anului 2024. Care au fost domeniile cele mai afectate de concedieri colective

Citește și Amenzile rutiere, majorate considerabil în 2025. Cât trebuie să plătești pentru depășirea vitezei legale

Preşedintele Centrului de Formare APSAP mai spune că România, deși a ”născut” companii de renume internațional, majoritatea firmelor de IT autohtone rămân blocate în zone de activitate cu valoare adăugată redusă, precum crearea de website-uri, marketing digital sau e-mail marketing. Aceste companii, în opinia lui, întâmpină dificultăți mari în a livra servicii de calitate, competitive pe plan internațional. În mod frecvent, calitatea serviciilor livrate de acestea se află sub standardele pieței europene, consideră Fârşirotu.

Acesta fiind contextul, experții în cursuri de formare profesională sunt de părere că România are nevoie urgent să depășească ”limitările” precum aceea de a ignora, de pildă, dezvoltarea de soluții complexe precum softurile ERP (Enterprise Resource Planning) – esențiale pentru digitalizarea companiilor și creșterea eficienței economice.

Potrivit specialiștilor, este nevoie de investiții strategice în educație, traininguri de specialitate și inovare, precum și de o regândire a modelelor de afaceri din sectorul digital.

O altă problemă semnalată de specialiști este reprezentată de modificările Standardelor Ocupaționale, prin care a fost impus un număr mult mai mare de ore pentru anumite calificări. De exemplu, specializarea ”Referent Resurse Umane”, Cod COR 333304, a trecut de la un program de formare de 60 de ore (aproximativ 15 zile) în 2021 la unul de 1.080 de ore (echivalentul a 9 luni, cu 6 ore zilnic). Experții în formare spun că această creștere de 18 ori a numărului de ore transformă formarea profesională într-un proces extrem de anevoios și costisitor, limitând accesul persoanelor interesate să se califice într-o astfel de ocupație de bază.

Modificări similare vizează și alte ocupații, precum cea de contabil (1.080 de ore, 9 luni) și cea de expert achiziții publice (720 de ore, 6 luni).

”Este greu de imaginat cum un adult, fie că este angajat sau nu, ar putea aloca 9 luni de zile pentru a participa la un curs de 6 ore/zi, necesar pentru a obține o calificare în domeniul resurselor umane. Cei care au conceput acest Standard Ocupațional nu au luat în considerare realitățile vieții active ale unui individ. Majoritatea persoanelor care ar fi interesate de această calificare au deja un loc de muncă ce implică un program de cel puțin opt ore zilnic. Adăugarea unui program de formare de 6 ore pe zi face ca un astfel de curs să fie practic imposibil de realizat. În plus, nu s-a analizat impactul asupra angajatorilor, fie publici, fie privați. Este nerealist să se aștepte ca o companie să scoată un angajat din producție pentru o perioadă de nouă luni, continuând să-l plătească, doar pentru ca acesta să urmeze un de program de calificare. Costurile asociate unei asemenea formări, estimate la peste 20.000 de lei, reprezintă o barieră suplimentară, atât pentru participanți, cât și pentru angajatori”, a explicat Bogdan-Costin Fârşirotu.

Conform datelor deținute de Centrul de Formare APSAP, din 2021 până în prezent, niciun furnizor de formare nu a organizat astfel de cursuri de calificare pentru ocupațiile de referent resurse umane și expert achiziții publice. Rezultatul a fost, logic, zero absolvenți, ceea ce ar demonstra eșecul total și inutilitatea modificării acestor standarde.

Citește și Pensii 2025. Veste bună pentru seniorii cu venituri mai mici de 3.000 de lei, se dau vouchere de 1.000-3.000 de lei în plus la pensie