Loredana Groza a dezvăluit la Antena 3 că a existat o perioadă când era umilită nu doar de colegi, dar şi de profesori, care nu puteau suporta ideea că devenise vedetă la 14 ani. Artista a fost invitată la preselecţia concursului „Steaua fără nume”, deşi vârsta minimă acceptată prin regulament era de 17 ani. A câştigat concursul în toate fazele, ultima etapă fiind în 1986, când a cântat chiar şi acompaniată de orchestra Radiodifuziunii Române. Tot în 1986, la 16 ani, a participat pentru prima oară la Festivalul de Muzică Uşoară de la Mamaia, unde a câştigat „Marele Premiu”.
„Cu toţii, la un moment dat în copilăria noastră, am avut momente de genul acesta. Chiar dacă acum ele sunt mai violente şi mai mediatizate, din cauza internetului, cu siguranţă lumea s-a schimbat şi toleranţa noastră a devenit intoleranţă. Nu mai tolerăm oamenii care nu sunt ca noi, nu îi acceptăm pe cei care sunt vulnerabili. Pentru mulţi, vulnerabilitatea este o slăbiciune. Eu cred că a fi vulnerabil e un semn de putere, că poţi să te laşi deschis, să nu te prefaci că eşti altfel şi asta este un fel de maturitate pentru mulţi copii, ei sunt mult mai puternici ca atacatorii. Pentru mine este o durere imensă să ştiu că sunt atâţia copii care suferă, care nu pot să vorbească de teamă şi, în continuare, societatea, părinţii, profesorii nu fac nimic pentru asta. Într-o şcoală cred că se trece cu vederea, ca şi cum ar fi ceva normal, dar cred că ţine de fiecare dintre noi şi de cei apropiaţi să existe nişte reguli mult mai dure legate de aceste umilinţe la care sunt supuşi copii”, a declarat Loredana Groza.
„Trauma care se creează este o traumă pe care o porţi cu tine o viaţă întregă, copilul păstrează acest complex de inferioritate, o spun din propria experienţă. Am trăit şi eu momente de genul ăsta, fratele meu poartă ochelari şi, când a venit la şcoală cu lentile groase, toată lumea îl poreclise «chio-chio», şi pe mine, sora lui «chiochio». Sună amuzant acum, dar pentru mine era dureros, nu suportam ca fratele meu să fie umilit şi în gura mare să i se spună aşa doar pentru că avea ochelari. Pe vremea aceea, ochelarii însemnau că ai un handicap fizic, copii îl strigau şi „aragaz cu patru ochi”. Acum, toată lumea se controlează, atunci era mai dificil”, a mai spus artista.
Loredana Groza a povestit ce poreclă îi puseseră colegii de şcoală şi cum a încercat un profesor să o umilească pentru că devenise vedetă.
„O altă perioadă în care eram tratată incorect, şi chiar de către profesori, a fost după ce am început să cânt, să apar la televizor. Aveam un profesor de tehnologie care îmi spunea: „Hai, Steluţa, la tablă, hai să te vedem, că la televizor eşti mare şi tare!”. Voia să mă pună jos. Nu m-a descurajat, eram deja în perioada în care luasem contact cu succesul, asta îţi dă o anumită putere, încredere. Mă lăsam şi nu comentam, înghiţeam în sec şi ştergeam o lacrimă în colţul ochiului”, a dezvăluit Loredana Groza.