Lovitură grea pentru bugetari. Angajaţii care pierd enorm la salariu de la 1 ianuarie 2025

Implementarea reformei sistemului public de salarizare este asigurată de către Ministerul Muncii, cu sprijinul Băncii Mondiale, potrivit acordului de servicii, semnat între cele două părţi în anul 2022.

Ministerului Muncii mai are ca obiectiv reintroducerea unor grile de salarizare pentru administrația publică locală, corespunzător funcțiilor publice şi funcţiilor contractuale.

Spor de performanță lunar pentru toţi angajaţii

Proiectul noii legi prevede revizuirea sistemului de acordare a sporurilor și plafonarea sporurilor la 20% din suma salariilor de bază pe ordonator principal de credite. Așa cum este prevăzut în PNRR, s-a realizat o analiză a tuturor categoriilor de sporuri, cu menținerea numai a celor cu adevărat relevante.

Taxe 2025. Cu cât se vor scumpi benzina şi motorina de anul viitor, decizia care aruncă în aer preţurile la carburanţi

Reforma salarizării prevede acordarea unui spor de performanță lunar personalului care a realizat sau a participat direct la obținerea unor rezultate deosebite în activitatea instituției, autorității publice sau a sistemului din care face parte, a participat la activități cu caracter deosebit, a efectuat lucrări cu caracter excepțional ori a avut un volum de activitate ce depășește în mod semnificativ volumul optim de activitate, în raport cu complexitatea sarcinilor, în baza criteriilor stabilite de ordonatorul de credite.

„Ordonanţa-trenuleţ” loveşte angajaţii de la buget. Salarii, sporuri şi angajări, îngheţate din 1 ianuarie 2025

Salarii, sporuri şi angajări, îngheţate la nivelul din 2024. Guvernul României a pregătit „ordonanța trenuleț” prin care este pregătită Legea bugetului de stat pentru anul viitor. Printre prevederi se numără menținerea salariilor la nivelul lunii decembrie 2024, până la aprobarea cadrului fiscal, dar și înghețarea angajărilor.

Potrivit OUG, veniturile salariale vor rămâne la nivelul din luna decembrie 2024, până la adoptarea cadrului fiscal. Totodată, procesul de angajare va fi suspendat.

Ministrul Muncii va demisiona. Ce se întâmplă cu majorarea pensiilor în 2025? Indexarea şi Mica Recalculare, în pericol

Practic, nicio majorare salarială planificată pentru 1 ianuarie 2025 nu va fi aplicată până la intrarea în vigoare a Legii Bugetului.

***Facem mențiunea că acesta este un document de lucru și mai pot surveni modificări până la momentul aprobării.

”Art. I – (1) Prin derogare de la prevederile art. 11 alin. (1), ale art. 12 alin. (2) și ale art. 13 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, majorările salariale de care beneficiază personalul salarizat potrivit prevederilor acestei legi se stabilesc prin legea pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificați în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2025.

(2) Până la intrarea în vigoare a legii pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificați în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2025, pentru personalul salarizat potrivit prevederilor Legii-cadru nr. 153/2017, cu modificările și completările ulterioare, cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor de funcție/salariilor de funcție/indemnizațiilor de încadrare lunară, precum și cuantumul indemnizațiilor lunare pentru funcțiile de demnitate publică și funcțiile asimilate acestora, se mențin la același nivel cu cel ce se acordă pentru luna decembrie 2024, în măsura în care personalul ocupă aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții.

Salarii, sporuri şi angajări, îngheţate la nivelul din 2024

Art. III – Prin derogare de la prevederile art. 21 alin. (2) – (6) din Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările și completările ulterioare, în anul 2025, munca suplimentară efectuată peste durata normală a timpului de lucru de către personalul din sectorul bugetar încadrat în funcții de execuție sau de conducere, precum și munca prestată în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale și în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează în cadrul schimbului normal de lucru, se vor compensa numai cu timp liber corespunzător acestora.

PSD se întoarce la masa negocierilor după ce Iohannis a spus că nu vrea un guvern minoritar. În ce condiții – surse

Art. IV – (1) În anul 2025, instituțiile și autoritățile publice, astfel cum sunt definite la art. 2 alin. (1) pct. 30 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare, și la art. 2 alin. (1) pct. 39 din Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, cu modificările și completările ulterioare, indiferent de sistemul de finanțare și de subordonare, inclusiv activitățile finanțate integral din venituri proprii, înființate pe lângă instituțiile publice, nu acordă personalului din cadrul acestora bilete de valoare, cu excepția tichetelor de creșă, reglementate de Legea nr. 165/2018 privind acordarea biletelor de valoare, cu modificările și completările ulterioare.

(2) În anul 2025, instituțiile și autoritățile publice, astfel cum sunt definite la art. 2 alin. (1) pct. 30 din Legea nr. 500/2002, cu modificările și completările ulterioare, și la art. 2 alin. (1) pct. 39 din Legea nr. 273/2006, cu modificările și completările ulterioare, indiferent de sistemul de finanțare și de subordonare, inclusiv activitățile finanțate integral din venituri proprii, înființate pe lângă instituțiile publice, nu acordă personalului din cadrul acestora premii.

OUG trenuleţ pe scurt:

•⁠ ⁠salarii plafonate la decembrie 2024;
•⁠ ⁠sporuri plafonate la decembrie 2024 (de fapt la decembrie 2009);
•⁠ ⁠norma hrană și norma echipare plafonate la decembrie 2024;
•⁠ ⁠concursuri (continuă cele în derulare, iar în 2025 pt ocupare posturi unice și cu memorandum pt cele vacantate în 2025)
•⁠ ⁠muncă suplimentară neplătita (nu apare exceptia pentru sistemul de aparare in aceasta prima varianta)
•⁠ ⁠pensii serviciu, la nivel decembrie 2024, până la aprobare buget
•⁠ ⁠nu se acorda decontare servicii turistice concedii odihna 2025

Îngheață angajările în sistemul bugetar Art. VII

(1) Începând cu 1 ianuarie 2025, se suspendă ocuparea prin concurs sau examen a posturilor vacante din autoritățile și instituțiile publice, astfel cum sunt definite la art. 2 alin. (1) pct. 30 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare, și la art. 2 alin. (1) pct. 39 din Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, cu modificările și completările ulterioare, indiferent de sistemul de finanțare și de subordonare, inclusiv activitățile finanțate integral din venituri proprii.

(2) Prin excepție de la prevederile alin. (1), posturile pentru care au fost demarate procedurile de organizare a concursurilor la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, precum și cele a căror ocupare a fost deja aprobată de Guvern prin memorandum, pot fi ocupate în condițiile legii.

(3) Prevederile alin. (1) nu se aplică posturilor unice vacante.

(4) Prin post unic, în sensul alin. (3), se înțelege:

a) acel post ale cărui atribuții, prin conținutul și natura lor, sau responsabilități stabilite, nu se regăsesc într-o altă componentă organizatorică; sau

b) un post dintre posturile aflate în compartimentele în care există numai posturi vacante.

(5) Prin excepție de la prevederile alin. (1), ordonatorii principali de credite, în cazuri temeinic justificate, pot aproba ocuparea unui procent de maximum 15% din totalul posturilor ce se vor vacanta după data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, numai în condițiile încadrării în cheltuielile de personal aprobate prin buget, la nivel de ordonator principal de credite, pe fiecare sursă de finanțare în parte. Pentru posturile din instituțiile de învățământ preuniversitar de stat, respectiv instituțiile de învățământ superior de stat, urmărirea încadrării în procentul de maximum 15% se realizează la nivelul Ministerului Educației, respectiv la nivel de ordonator principal de credite, după caz.

(6) Încadrarea în procentul de 15% prevăzut la alin. (5) nu se aplică în situația în care ocuparea posturilor vacante nu duce la majorarea numărului total de posturi ocupate, cu încadrarea în cheltuielile de personal aprobate prin buget, la nivelul ordonatorului principal de credite, în cazul ocuparii posturilor vacante corespunzătoare.

Unii bugetari nu vor primi majorarea salarială de 5% în 2024

Ministerul Finanțelor a pregătit deja o modificare la „ordonanța trenuleț”, prin care vrea să nu acorde în 2024 o creștere salarială de 5% personalului din justiție care a primit în 2023 majorări ale salariilor de bază/indemnizațiilor de încadrare. Totodată, proiectul amână până la 30 iunie 2024 reorganizarea agențiilor/autorităților/instituțiilor autonome din subordinea Parlamentului.

Astfel, proiectul prevede că personalul din justiție nu va beneficia de o majorare salarială în 2024. „Pentru personalul din sistemul de justiție pentru care în cursul anului 2023, prin acte administrative ale ordonatorilor de credite, au fost acordate majorări ale salariilor de bază/indemnizațiilor de încadrare, în anul 2024, începând cu data de 1 ianuarie, nivelul salariilor de bază/indemnizațiilor de încadrare se menține la nivelul aferent lunii decembrie 2023”, arată proiectul.

Profit.ro scrie că, deşi proiectul pregătit de Ministerul Finanțelor se referă la angajații din Justiție, surse guvernamentale au transmis că restricția se va aplica și angajaților de la ANAF, care au avut unele creșteri de salarii, celor din Educație, care au stabilită o majorare cu un procentaj mai ridicat, precum și personalului altor instituții care au primit deja creșteri în 2023.

Proiectul amână, de asemenea, reorganizarea planificată de Guvern pentru a reduce cheltuielile pentru agențiile/autoritățile/instituțiile autonome din subordinea Parlamentului.

„Termenul prevăzut la alin. (7) al art. XLVII din Legea nr. 296/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare pentru asigurarea sustenabilităţii financiare a României pe termen lung se prorogă până la data de 30 iunie 2024”, arată proiectul.
Amintim că Guvernul a decis deja să amâne până la jumătatea anului viitor reorganizarea ministerelor, ca urmare a desființării posturilor vacante, stabilită prin angajarea răspunderii Guvernului în Parlament, arată ordonanța „austerității”, care stabilește măsurile fiscale pentru 2024. Inițial, reorganizarea este stabilită pentru finalul acestui an.

„Bugetele de venituri și cheltuieli ale operatorilor economici se transmit la Ministerul Finanțelor în vederea avizării în termen de 120 de zile de la data intrării în vigoare a legii anuale a bugetului de stat și se aprobă, în condițiile alin.(1)-(3), în termen de 150 zile de la data intrării în vigoare a legii anuale a bugetului de stat. Excepție de la prevederile alin.(6) fac operatorii economici nou înființați, ale căror bugete de venituri și cheltuieli se aprobă, în condițiile alin.(1)-(3) până la finele exerciţiului financiar al anului curent. În situația nerespectării termenului de aprobare prevăzut la alin. (1), se suspendă alocarea de fonduri de la bugetul de stat pentru operatorii economici respectivi”, arată documentul.

Analiză PwC: „Ordonanța trenuleț” nu a ratat nici obligațiile financiar-contabile, aducând majorări substanțiale ale amenzilor

Amenzile pentru nerespectarea obligațiilor financiar-contabile de către companii au crescut considerabil, în unele cazuri chiar dublându-se, după modificările aduse la Legea nr. 82/1991 (Legea contabilității) de Ordonanța trenuleț (OUG nr. 115/2023), spune Miruna Dragoman, seior manager PwC România, într-un comunicat de presă.

„Modificările cu cel mai mare impact vizează obligațiile privind existența manualului de politici contabile și efectuarea inventarierii, scopul autorităților fiind acela de crește gradul de conformare voluntară și totodată de a sancționa societățile care nu își îndeplinesc obligațiile statutare. Trebuie menționat într-adevăr că amenzile detaliate în articolul 42 din Legea contabilității nu au mai suferit modificări majore din 2011, iar unele chiar dinainte de 2008”, menționează aceasta.

Reprezentantul PwC spune că un prim pas în majorarea amenzilor aplicabile societăților a fost făcut odată cu Legea nr. 296/ 2023 prin care s-a eliminat facilitatea potrivit căreia agenții economici sancționați în baza Legii contabilității aveau posibilitatea de a achita, în termen de 15 zile de la data înmânării sau comunicării procesului-verbal,  jumătate din minimul amenzii.

„Înainte de modificările din Ordonanța trenuleț, o societate care deținea active și datorii sau efectua operațiuni economico-financiare fără să le înregistreze în contabilitate putea fi sancționată cu sume cuprinse între 1.000 și 10.000 lei. Începând cu sfârșitul anului 2023, ea poate fi amendată cu sume cuprinse între 2.000 și 20.000 lei, practic duble față de nivelul anterior. O altă modificare de impact este legată de existența manualului de politici și proceduri contabile. Astfel, dacă o societate nu respecta prevederile emise de Ministerul Finanţelor Publice cu privire la aprobarea politicilor și procedurilor contabile, înainte putea fi sancționată cu amenzi între 300 și 4.000 lei. Acum poate primi amenzi între 4.000 și 10.000 lei”, mai precizează Miruna Dragoman.

Vă reamintim că existența manualului de politici contabile este prevăzută și în Ordinul ministrului finanțelor publice (OMFP) nr. 1802/ 2014 pentru aprobarea Reglementărilor contabile privind situaţiile financiare anuale individuale şi situaţiile financiare anuale consolidate, dar obligația de aprobare a politicilor și procedurilor contabile este reglementată în  Legea Contabilității. Desigur, responsabilitatea le revine administratorilor care semnează o declarație ce se depune împreună cu setul de situații financiare anuale, declarație prin care aceștia confirmă că politicile contabile utilizate la întocmirea situațiilor financiare anuale sunt conforme cu reglementările contabile în vigoare.

În general, o societate trebuie să își pregătească încă de la înființare manualul de politici contabile prin care detaliază politicile și procedurile contabile pe care le va aplica în efectuarea operațiunilor financiar-contabile, ținând cont de specificul activității desfășurate. Desigur, de-a lungul timpului manualul de politici și proceduri contabile trebuie actualizat astfel încât să cuprindă modificările aduse legislației în vigoare sau, după caz, eventualele schimbări cu privire la politicile contabile aplicate la nivelul societății.

Preocuparea pentru manualul de politici contabile implică o recurență redusă, însă nu același lucru se poate spune despre procesul de inventariere. Conform legii, efectuarea inventarierii patrimoniului este obligatorie cel puțin o dată în fiecare exercițiu financiar, dar și în cazul fuziunii, divizării, transformării sau lichidării unei societăți. Este important de menționat că efectuarea inventarierii anuale se referă la inventarierea tuturor elementelor patrimoniale și nu se limitează la elementele de active fixe sau stocuri. Prevederi referitoare la inventariere se găsesc în OMFP nr. 1802/ 2014, dar și în OMFP nr. 2861/ 2009.

Dacă o societate nu efectuează inventarierea patrimoniului cel puțin o dată pe an, începând cu anul 2023 poate fi sancționată cu amenzi între 3.000 lei și 20.000 lei, față de valorile anterioare cuprinse între 400 și 5.000 lei. Este important de reținut că în practică am observat că documentele pregătite cu ocazia inventarierii patrimoniului sunt solicitate și în cadrul inspecțiilor fiscale.

O altă modificare cu impact semnificativ este cea referitoare la sancțiunile/amenzile aplicate pentru nerespectarea prevederilor cu privire la utilizarea și ținerea registrelor de contabilitate și întocmirea și utilizarea documentelor justificative pentru toate operațiunile efectuate și înregistrate în contabilitate, dar și păstrarea și arhivarea acestora. Practic, prin modificările aduse, amenzile se măresc de la 300 – 4.000 lei la valori cuprinse între 2.000 lei și 20.000 lei. Conform legii contabilității, registrele de contabilitate obligatorii sunt registrul-jurnal, registrul-inventar, Cartea mare și balanța de verificare.

Noi termene de arhivare

În anul 2023, prin Legea nr. 36/2023 au fost reduse anumite termene de arhivare de la zece la cinci ani. Astfel, registrele de contabilitate, documentele justificative care stau la baza înregistrărilor în contabilitate și bazele de date rezultatele în urma utilizării sistemelor de contabilitate se vor păstra pe o perioadă de cinci ani. Trebuie însă să fim vigilenți cu privire la modalitatea de calcul a acestei perioade.

Situaţiile financiare şi raportările contabile se vor păstra zece ani. Nu sunt aduse modificări amenzilor pentru nedepunerea în termen a situațiilor financiare anuale sau a raportărilor contabile.

Totuși, administratorii trebuie să acorde o atenție sporită modalității de conformare la Legea contabilității, deoarece, în urma acestor modificări legislative, o societate comercială cu un an financiar diferit de anul calendaristic, care are obligația auditării situațiilor financiare, dar nu și de a  întocmi situații financiare consolidate, dacă nu respectă prevederile impuse de lege poate fi sancționată cu până la 60.000 lei (sumă calculată pe valorile minime ale sancțiunilor), comparativ cu valorile anterioare de până la 20.000 lei (luând în considerare și facilitatea de a plăti jumătate din valoarea amenzilor în 15 zile).