Lovitură grea pentru Putin din Germania. Olaf Scholz: Este de neconceput revenirea la orice relaţie normală cu Rusia agresivă şi imperialistă

Germania, cel mai ancorat partener al Rusiei la sursele de energie, rupe legăturile cu Putin. El a vorbit la doar câteva zile după ce unul dintre cei mai apropiaţi consilieri ai săi, Jens Plötner, a făcut valuri sugerând că mass-media ar trebui să se concentreze mai mult pe viitoarea relaţie a Germaniei cu Rusia decât pe aprovizionarea Ucrainei cu armament greu.

Scholz nu a comentat comentariile lui Plötner, dar a minimalizat perspectivele de a reveni vreodată la tipul de relaţie pe care Germania o avea cu Rusia înainte ca preşedintele Vladimir Putin să-şi trimită trupele în Ucraina în februarie.

Financial Times: Europa să se pregătească pentru o tăiere integrala a exporturilor de gaze ruseşti în această iarnă
Cu toate acestea, NATO nu ar trebui să revoce Actul fondator Nato-Rusia din 1997, care reglementează relaţiile dintre Moscova şi alianţa militară occidentală, a continuat el, spunând că acest lucru ar face „jocul lui Putin şi al propagandei sale”.

Cancelarul a declarat că actul fondator a consacrat principii – cum ar fi respectarea frontierelor, suveranitatea statelor independente şi renunţarea la violenţă – pe care Putin le-a încălcat.

Alte articole

Bancnote pe care nu trebuie să le folosești când mergi la cumpărături. Cei care fac asta riscă să stea până la 10 ani după gratii

ANALIZĂ Alegeri federale Germania. Cine va fi noul cancelar și cum va forma majoritatea: „Prioritate absolută să consolidăm Europa cât mai repede posibil, astfel încât să obținem independența față de SUA, pas cu pas”

În declaraţia făcută înaintea summitului UE de săptămâna aceasta de la Bruxelles, a summitului G7 de la sfârşitul săptămânii din Bavaria şi a summitului NATO de săptămâna viitoare de la Madrid, Scholz a cerut un nou „plan Marshall” pentru Ucraina pentru a ajuta la reconstrucţia postbelică a acesteia.

Scholz a declarat că imaginile pe care le-a văzut în timpul călătoriei sale la Kiev la începutul acestei luni i-au amintit de imaginile oraşelor germane distruse în timpul celui de-al doilea război mondial. „Şi, la fel ca Europa distrusă de război atunci, şi Ucraina are nevoie acum de un plan Marshall pentru reconstrucţia sa”, a spus el.

Consilierul de politică externă Plötner a declanşat în această săptămână o reacţie furioasă din partea criticilor politici, dar şi a aliaţilor, după ce a declarat că discuţia despre ajutorul acordat Ucrainei a fost condusă de o „febrilitate care ratează problemele importante”.

Germania intră în faza a doua a planului de urgenţă pentru gaze naturale

Germania intră, joi, în faza a doua a planului de urgenţă pentru gaze naturale care constă în trei etape, dar o clauză care ar permite companiilor de utilităţi să transfere clienţilor preţurile ridicate ale energiei nu va fi încă declanşată, au spus surse familiarizate cu subiectul, relatează Reuters.

Măsura ar fi cea mai recentă escaladare a conflictului dintre Europa şi Moscova, care a scos la iveală dependenţa blocului de aprovizionarea cu gaze naturale din Rusia şi dificultatea de a găsi alternative.

Război în Ucraina. Victorie importantă pentru Rusia în ziua în care Zelenski se laudă cu aderarea la UE
Faza a doua din ”etapa de alarmă”, planificată atunci când Guvernul observă un risc ridicat de probleme pe termen lung în aprovizionarea cu gaze, permite teoretic companiilor de utilităţi să transfere preţurile ridicate către industrie şi gospodării şi, prin urmare, să contribuie la reducerea cererii.
O sursă, vorbind sub rezerva anonimatului, a spus că etapa va fi declanşată, iar două surse au declarat că această clauză ar dispărea.

Confruntându-se cu fluxurile de gaze în scădere furnizate de Rusia, Germania se află de la sfârşitul lunii martie în faza 1 a planului său de urgenţă, care include o monitorizare mai strictă a fluxurilor zilnice şi un accent pe umplerea instalaţiilor de stocare a gazelor.

Trecerea la faza 2 a făcut obiectul speculaţiilor, deoarece furnizorul rus Gazprom a redus fluxurile prin gazoductul Nord Stream 1 la doar 40% din capacitate săptămâna trecută, motivând această decizie prin lipsa echipamentelor care nu pot fi trimise din cauza sancţiunilor.

În a doua etapă, piaţa este încă capabilă să absoarbă volumul lipsă fără a fi nevoie de intervenţia statului, care s-ar implica în etapa finală de urgenţă.