După decembrie 1989, secuii din România au început să devină din ce în ce mai insistenți în privința arborării însemnelor specifice secuiești pe clădirile instituțiilor publice din țara noastră. Vorbitorii de limba maghiară cu conexiuni la nivel politic nu se lasă, iar în ultimii ani, aceste acțiuni au apăsat și mai tare pedala de accelerație, în ciuda proceselor pierdute pe bandă rulantă.
Un exemplu în acest sens reprezintă sentința Curții de Apel Brașov, care a anulat Hotărârea de Guvern prin care steagul secuiesc a fost aprobat ca drapel al orașului Sfântu Gheorghe. Practic, anul trecut, în iulie, Guvernul Florin Cîțu a dat undă verde acestei inițiative, lansată de reprezentanții unei entități nerecunoscute oficial, „Ținutul Secuiesc”, dar promovate de UDMR.
Decizia instanței nu este definitivă.
„Anulează HG nr. 711/2021 privind aprobarea modelului steagului municipiului Sfântu Gheorghe, judeţul Covasna”, se arată în minuta instanței.
Potrivit Hotărârii de Guvern semnate de către Florin Cîțu, în cadrul guvernului PNL + USR-PLUS + UDMR, stema municipiului Sfântu Gheorghe se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite: