Lovitură pentru românii cu credite în lei. ROBOR creşte abrupt, anticipând majorarea dobânzii cheie

Indicele ROBOR la trei luni, folosit pentru calcularea dobânzilor variabile la creditele în lei contractate înainte de luna mai 2019, continuă trendul ascendent şi a ajuns pe 8 februarie la 3,22%.

„România a reuşit să aibă printre cele mai mari rate ale inflaţiei şi cea mai mică rată a dobânzii cheie dintre ţările din regiune”, arată Ionuţ Dumitru, economistul şef al Raiffeisen Bank, pentru Economica.net.

Pachetele de măsuri legislative pentru compensare expiră la 31 martie 2022. Probabil Guvernul va mai prelungi aceste măsuri, dar pe legislaţia actuală avem şanse ca în luna aprilie, rata inflaţiei să depăşească semnificativ nivelul de 10%, crede Dumitru.

Citeşte şi: România închide cea mai mare unitate de producţie a energiei electrice. Preţurile ar putea exploda din aprilie

Alte articole

BNR a decis o nouă reducere a dobânzii cheie. Vești bune pentru românii cu credite în lei

BNR menţine dobânda cheie la 7%. Aceasta este a zecea şedinţă consecutivă cu acest nivel

În acest context, este firesc să ne confruntăm cu o majorare a dobânzilor, iar riscurile care sunt deja conturate pot face ca aceste dobânzi să crească mult mai mult.

„Nu ştim dacă dobânzile se duc la 4%, 5% sau chiar 6%. Avem printre cel mai mici dobânzi din regiune, dar printre cele mai mari deficite bugetare şi de cont curent. Prognoza noastră este că dobânda de politică monetară va ajunge la 3,5% în 2022, dar riscurile sunt în creştere, iar incertitudinile extrem de mari în ceea ce priveşte inflaţia”, mai spune  Ionuţ Dumitru.

Citeşte şi: Ce se întâmplă cu facturile: Electrica schimbă la 1,5 milioane de contoare de energie electrică

Previziunile Raiffeisen Bank merg către un ROBOR la trei luni de 3,70%  şi 3,75% la şase luni la sfârşitul lunii iunie şi de 3,85% pentru ROBOR la trei luni şi 3,95% la şase luni la finalul lunii decembrie.

Banca Naţională a decis pe 10 ianuarie 2022 majorarea dobânzii de politică monetară la 2%, de la 1,75%, şi a coridorului de referinţă dintre dobânzile active şi pasive din jurul dobânzii cheie la 1,00. Decizia băncii centrale urmează tendinţa impusă de băncile centrale din Europa şi de Est, precum şi deciziile Băncii Central Europene.