Lovitură sub centură primită de Vladimir Putin din Germania: „Nu poate exista o revenire la normalitate cu Rusia lui Putin”

Preşedintele german Walter Steinmeier a declarat marţi că nu îşi poate imagina o ‘revenire la normalitate’ cu Rusia guvernată de Vladimir Putin, potrivit France Presse.

‘Nu poate exista o revenire la normalitate cu Rusia lui Putin’, a apreciat şeful statului german, aflat într-o vizită oficială la Varşovia.

Preşedintele german a subliniat necesitatea de a accepta preţul pe care ar urma să-l plătească ţările democratice în urma acestui război.

‘Acest război va impune sprijinul nostru, capacitatea noastră de a ne apăra, disponibilitatea de a suporta sarcini pentru o lungă perioadă de timp’, a apreciat el.

Alte articole

Volodimir Zelenski, mesaj la 3 ani de război cu Rusia: „Nu mai avem nimic de pierdut! Trei ani de rezistență. Trei ani de recunoștință. Trei ani de eroism absolut al ucrainenilor”

Victor Ponta îl demolează pe Vladimir Putin: „Nu este în situația de a ne da lecții de democrație”

Putin este dispus să meargă până la capăt. Anunţul care dă fiori omenirii
Totodată, Steinmeier a denunţat ‘crimele de război ruse’ comise în Ucraina. ‘Aceste crime trebuie să fie documentate şi elucidate. Atât autorii, cât şi cei responsabili din punct de vedere politic trebuie să fie traşi la răspundere’, a insistat preşedintele german într-o conferinţă de presă comună cu şeful statului polonez, Andrzej Duda.

‘Această barbarie pe care o vedem în fiecare zi, această barbarie trebuie să ia sfârşit’, a insistat Steinmeier, lansând un apel către Moscova de a face posibilă o evacuare umanitară imediată a locuitorilor din Mariupol, oraş-port strategic la Marea Azov.

Mariupol a fost sub focul permanent al armatei ruse de la începutul războiului de agresiune în 24 februarie. Steinmeier, care a fost criticat pentru relaţiile sale din ultimii ani cu Rusia, a indicat marţi că s-a oferit să se deplaseze în Ucraina cu alţi şefi de stat, dar că i s-a transmis că vizita sa nu este binevenită la Kiev.

Casele ucrainienilor jefuite de soldaţii ruşi: „Mi-au luat haine, bijuterii, sticle de vin, o pernă și un scuter”
Această călătorie urma să aibă loc împreună cu preşedinţii Poloniei şi celor trei ţări baltice (Estonia, Letonia şi Lituania): ‘Eram pregătit să merg, dar se pare, şi a trebuit să iau act, că prezenţa mea la Kiev nu este dorită’.

Această vizită avea scopul ‘de a trimite un semnal puternic de solidaritate europeană comună cu Ucraina ‘, şi-a exprimat el regretul.

Cotidianul Bild a relatat primul despre acest incident, citând în special un diplomat ucrainean cu afirmaţii foarte aspre la adresa preşedintelui din tabăra social-democrată (SPD): ‘Ştim cu toţii despre relaţiile strânse ale lui Steinmeier cu Rusia… Nu este binevenit pentru moment la Kiev. Vom vedea dacă aceasta se va schimba’.

În ultimele două săptămâni, Steinmeier, care a fost în două rânduri ministru de externe pe vremea cancelarului conservator Angela Merkel, a făcut obiectul unor critici, la fel ca Angela Merkel pentru presupusa sa lipsă de fermitate în faţa Rusiei.

El chiar recunoscuse la începutul lunii aprilie că a făcut o ‘greşeală’ susţinând construcţia gazoductului Nord Stream 2, între Rusia şi Germania.

‘Adeziunea mea faţă de Nord Stream 2 a fost clar o greşeală. Ne agăţam de poduri în care Rusia nu mai credea şi împotriva cărora partenerii noştri ne-au avertizat’, afirmase preşedintele german, potrivit declaraţiilor citate de media din ţara sa.

Steinmeier miza pe faptul că ‘Vladimir Putin nu va accepta ruina economică, politică şi morală a ţării sale de dragul nebuniei sale imperiale’. ‘Dar la fel ca alţii, am greşit’, a concluzionat el.

Gazoductul destinat să dubleze capacitatea aprovizionării Germaniei cu gaze ruseşti a fost în cele din urmă suspendat sine die de către Berlin în februarie.

Social-democraţii aflaţi în prezent la putere în Germania au fost susţinători fervenţi ai unei apropieri de Moscova, notează AFP. Actualul cancelar Olaf Scholz se află, de asemenea, sub presiunea partenerilor săi de coaliţie, mai ales a ecologiştilor, de a se angaja mai ferm de partea Ucrainei, inclusiv prin livrarea de arme grele Kievului.