Lucian Mândruţă ne asigură că merită să citim cele scrise pe skepticpengus.blogspot.com, despre coronavirus. „Până mai ieri, erau 6 coronavirusuri descrise la om. SARS-CoV-2 (în trecut 2019-nCoV, alternativ HCoV-19), responsabil pentru COVID-19, este al 7-lea şi cel mai probabil al 3-lea coronavirus zoonotic (adică provenit de la animale). Nimeni nu știe încă foarte exact de la ce specie a sărit la om și ipotezele variază de la lilieci la pangolini (sau posibil amândouă), în funcție de similarități cu secvențe virale deja descrise.
Un zvon mai sinistru care a circulat în primele săptămâni ale epidemiei și apoi s-a transformat chiar într-un articol științific (acum șters), sugera că SARS-CoV-2 ar fi de fapt un virus scăpat dintr-un laborator din Wuhan, China. Există într-adevăr un precedent de SARS-CoV modificat în laborator în SUA (dar nu și scăpat de-acolo), capabil să infecteze oameni. Mai mult, pe la finalul lui ianuarie, un grup din India a sugerat într-o lucrare publicată pre-peer review că noul CoV ar fi o variantă recombinată (in vitro), cu domenii proteice în mod „nefiresc” similare HIV. Cu alte cuvinte nu e doar scăpat din laborator, ci e chiar o armă biologică. Lucrarea a fost între timp retrasă, după ce o serie de alte lucrări au caracterizat mai atent genomul noului CoV și au confirmat înrudirea filogenetică și omologia domeniilor de legare a receptorilor, dintre el și alte coronavirusuri naturale, de la lilieci. Mai exact, genomul acestui nou CoV este 88% similar cu un CoV de la lilieci (bat-SL-CoVZC45). în plus, analiza genomului a arătat că s-a produs un singur salt animal-om, toate cazurile de infecție ulterioare lunii Decembrie fiind cel mai probabil rezultate din contact inter-uman.
Ulterior acestui salt, virusul a mai suferit niște modificări, posibil din cauza presiunii generate de răspunsul medical. Forma originară a virusului (numită S) este mai puțin frecventă (30% din infecții) și mai puțin agresivă decât forma L (70% din cazuri)„, se arată în articol.
În privinţa simptomelor resimţite de o persoană infectată, se scrie: „Ce știm este că perioada medie de incubație e 5.2 zile și variază între 2 și 14 zile. Simptomele principale sunt febră, tuse și dispnee, adică un tablou clinic de pneumonie/infecție de căi respiratorii inferioare, similar SARS și MERS. De-altfel pneumonia poate fi obiectivată radiologic, în majoritatea cazurilor bilateral, fie prin radiografii, fie prin CT. Alte simptome pot include mialgii (dureri musculare), cefalee, stări confuzionale, dureri/junghiuri toracice și diaree, deși simptomele gastrointestinale par să fie mult mai rare comparativ cu SARS sau MERS. Pentru un diagnostic de certitudine este necesară testare prin RT-PCR a unor probe din recoltate din tractul respirator (faimoasele „kituri” standardizate despre care vorbește Ministerul Sănătății), dar suspiciunea se poate ridica pe tabloul clinic și pe datele radiologice„.
Statistic, situaţia se prezintă astfel: „În concluzie, majoritatea cazurilor de COVID-19 sunt ușoare/non-severe (80-84%) și se limitează la stare pseudo-gripală și eventual pneumonie (mortalitate 0%). Alte 14% sunt cazuri severe, dar cu mortalitate foarte redusă (0-14%). Sunt descrise însă situații în care pacienții s-au prezentat direct cu- sau au evoluat rapid către detresă respiratorie acută (ARDS, 17-29% din pacienții spitalizați), insuficiență renală acută, insuficiență hepatică sau șoc septic. Aceste cazuri, considerate critice (5-6%), nu merg foarte bine (mortalitate 49%), însă este o îmbunătățire statistică față de studiile inițiale care arătau mortalitate >60% la acest subgrup. Vârsta înaintată, prezența unor comorbidități (boli respiratorii cronice, boli cardiovasculare, diabet, cancer), creșterea d-dimerilor în sânge peste 1 microgram/L sau necesitatea ventilației mecanice (VM a fost necesară la 23-32% din pacienții spitalizați) sunt clar factori de prognostic prost”.
La întrebarea dacă să ne temem sau nu de Covid-19, răspunsul e următorul: „Dacă ești un adult sănătos, deci fără condiții medicale pre-existente, și sub vârsta de 70 de ani, n-ar trebui să îți fie deloc frică. Desigur, o pneumonie nu este ceva de dorit, cum nu este de dorit nici încărcarea suplimentară a sistemului de sănătate, dar riscul de complicații grave sau deces este mic.
Dacă ești un adult cu patologii pre-existente (boli cardiovasculare, diabet, cancer etc) și/sau sistem imunitar afectat (boli autoimune, în tratament chimioterapic etc) și/sau vârstnic (peste 70 de ani) atunci probabil că ar fi o idee bună să limitezi ieșirile în spații aglomerate sau călătoriile cu mijloace de transport în comun pe perioada epidemiei„.
Pe de altă parte, autorul este convins că este foarte probabil să avem parte de o epidemie de coronavirus în România. „E momentul să ne împăcăm cu acest gând”, iar o simulare a acestei situaţii presupune trei scenrarii de criză.