Lucruri mai puţin ştiute despre Patriarhul Daniel. Ce salariu are Întâiul Stătător al BOR. POZE RARE din tinereţea Preafericirii Sale

Ce vârstă are Patriarhul Daniel

Daniel Ciobotea s-a născut la data de 22 iulie 1951, în satul Dobrești, comuna Bara, județul Timiș într-o familie de învățători. Urmează cursurile şcolii primare în satul natal, iar gimnaziul în localitatea Lăpușnic, județul Timiș.

În anul 1966 începe cursurile liceale în orașul Buziaș, însă le va continua la Liceul „Coriolan Brediceanu” din Lugoj (1967-1970).

Ce studii are Patriarhul Daniel

Patriarhul Daniel a urmat cursurile Institutului Teologic Universitar din Sibiu în perioada 1970-1974. La insistenţele părintelui Dumitru Stăniloaie, Daniel Ciobotea se înscrie la Doctorat la Institutul Teologic Universitar din București.

Îşi continuă, apoi, studiile în străinătate. Astfel, urmează doi ani cursurile Facultăţii de Teologie Protestantă a Universității de Științe Umane din Strasbourg (Franța) și alţi doi ani cursurile Facultăţii de Teologie Catolică a Universității Albert Ludwig din Freiburg im Breisgau (Germania).

Alte articole

Patriarhul Daniel, gest înduioșător la adresa Papei Francisc. Ce îi transmite suveranului pontif, aflat în stare gravă la spital

Patriarhul Daniel, mesaj special pentru creștini în Ajunul Crăciunului: „Să aducem bucurie în casele şi în sufletele în care se află tristeţe şi singurătate, boală şi sărăcie”

În 1979 îşi susţine teza de doctorat la Facultatea de Teologie Protestantă din Strasbourg.

Începând din anul 1980, activează ca lector la Institutul Ecumenic de la Bossey – Elveția (în perioada 1986-1988 fiind și director adjunct), fiind și profesor asociat la Geneva și Fribourg (Elveția).

Pe lângă părintele Stăniloaie, şi părintele Ilie Cleopa şi-a pus amprenta asupra formării spirituale a viitorului patriarh al României. De altfel, părintele Cleopa i-a fost şi naş de călugărie, potrivit ziaruldeiasi.ro. În 1987, Daniel-Ilie Ciobotea intră în monahism la Mănăstirea Sihăstria din județul Neamț.

Patriarhul Daniel si Părintele Cleopa. Momentul hirotonirii

La începutul anilor 1990, ieromonahul Daniel devine Episcop vicar al Arhiepiscopiei Timișoarei şi primeşte numele Lugojanul. La distanţă de câteva luni, este întronizat în demnitatea de Arhiepiscop al Iașilor și Mitropolit al Moldovei și Bucovinei, funcţie pe care o va ocupa timp de 17 ani, până în 2007, când este desemnat patriarh. Devine, astfel, cel de-al şaselea patriarh al României, succedându-i Patriarhului Teoctist.

Citeşte şi Papa Francisc elimină NEPOTISMUL din biserica catolică. Legea anticorupţie a fost adoptată după patru ani

În timpul mandatului de Mitropolit al Moldovei, Patriarhul Daniel a inițiat programul „Niciun sat fără biserică”, care prevedea construirea în fiecare sat și cartier unde nu exista biserică a unui lăcaș de cult.

Imagini cu Patriarhul Daniel tânăr

Totodată, Preafericitul Daniel a îndeplinit visul Regelui Carol I și al predecesorilor săi, patriarhii Miron Cristea și Teoctist, ridicând Catedrala Mântuirii Neamului. În 2018, a sfințit Catedrala Națională alături de Sanctitatea Sa Bartolomeu I, Patriarhul Constantinopolului. Contestată de mulţi care nu-i văd utilitatea, Catedrala Mântuirii Neamului este, întâi de toate, un simbol al Învierii bisericilor demolate de comunişti şi al libertăţii religioase a poporului român.

Patriarhul Daniel pe când era lector în Elveţia

Întâlnire istorică: Patriarhul Daniel şi Patriarhul Kiril al Rusiei

În mandatul său de până acum, Preafericitul Daniel a căutat să consolideze legăturile Patriarhiei Române cu celelalte Biserici Surori. Astfel, în octombrie 2017, Preafericitul Kiril, Patriarhul Moscovei și al Întregii Rusii, a venit în ţara noastră, la invitaţia Preafericitului părinte Daniel pentru a participa la sărbătoarea Sfântului Dimitrie. Vizita Patriarhului Kiril este una istorică, fiind prima vizită a unui Întâistătător al Bisericii Ortodoxe Ruse, după 1989, şi prima vizită a Patriarhului Kiril în România după alegerea sa. „Sunt bucuros să am posibilitatea de a ajunge pe binecuvântatul pământ românesc şi să văd pe viu evlavia credinciosului popor român”, a spus Patriarhul Kiril.

La invitaţia Preafericitului Daniel, ţara noastră a mai fost vizitată de Patriarhul Teofil al III-lea, Patriarhul Ierusalimului, Patriarhul Ioan al X-lea, Patriarhul Antiohiei şi al întregului Orient, Preafericitul Anastasie, Arhiepiscopul Tiranei, Durresului și al Întregii Albanii, Preafericitul Teodor al II-lea, Papă şi Patriarh al Alexandriei şi al întregii Africi. Astfel, România a fost pusă pe harta Ortodoxiei Mondiale.

Citeşte şi Mitropolia Moldovei îl acuză pe Bill Gates că ar fi ucis 500.000 de copii în India şi cere interzicerea vaccinului anticoronavirus

În mai 2019, Papa Francisc s-a întâlnit cu Patriarhul Daniel. După vizita de la Palatul Patriarhal, cei doi conducători ai Bisericilor Ortodoxă, respectiv Greco-Catolică au vizitat Catedrala Națională, unde au rostit împreună rugăciunea Tatăl Nostru.

Patriarhul Daniel, activitate filantropică

În cifre, mandatul de Patriarh al Preafericitului părinte Daniel arată așa: 30 de sfinți canonizați, 100.000 de copii salvați de la abandonul școlar prin programul Alege Şcoala!, 150 de milioane de euro cheltuite cu acţiuni social-filantropice, mii de vieți salvate prin cei 12.000 de litri de sânge recoltați prin campania inițiată de Preafericirea Sa, Donează sânge! Salvează o viaţă!

Ce salariu are Patriarhul Daniel

Potrivit impact.ro, salariul înaltului prelat este de 23.920 lei pe lună, adică aproximativ 240 milioane de lei vechi. Fiecare demnitate din cadrul BOR este remunerată diferit, astfel că reprezentanții Bisericii cu poziții înalte pot ajunge la 8.000 de lei lunar. De exemplu, un episcop are un venit de peste 5.000 de lei, un mitropolit 7.500 de lei, iar un patriarh poate ajunge la mult peste 8.000 de lei.

Referitor la averi, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel explica, în trecut, că „Bogăţia nu este rea în sine, pentru că ea vine de la Dumnezeu, dar modul folosirii ei poate fi rău sau bun”, scrie Basilica.ro. Întâiul Stătător BOR sublinia faptul că, în Sfânta Scriptură, „bogăţia şi sărăcia nu sunt un scop în sine, ci ele pot fi prilej de apropiere sau de îndepărtare de Dumnezeu şi de semeni”.

În schimb, salariile de bază ale preoţilor sunt cuprinse între 2000 şi 3000 de lei, la aceste sume adăugându-se și așa-zisele donații de la enoriași.

Urmarește RomaniaTV.net și pe