Daniel Ciobotea s-a născut la data de 22 iulie 1951, în satul Dobrești, comuna Bara, județul Timiș într-o familie de învățători. Urmează cursurile şcolii primare în satul natal, iar gimnaziul în localitatea Lăpușnic, județul Timiș.
În anul 1966 începe cursurile liceale în orașul Buziaș, însă le va continua la Liceul „Coriolan Brediceanu” din Lugoj (1967-1970).
Patriarhul Daniel a urmat cursurile Institutului Teologic Universitar din Sibiu în perioada 1970-1974. La insistenţele părintelui Dumitru Stăniloaie, Daniel Ciobotea se înscrie la Doctorat la Institutul Teologic Universitar din București.
Îşi continuă, apoi, studiile în străinătate. Astfel, urmează doi ani cursurile Facultăţii de Teologie Protestantă a Universității de Științe Umane din Strasbourg (Franța) și alţi doi ani cursurile Facultăţii de Teologie Catolică a Universității Albert Ludwig din Freiburg im Breisgau (Germania).
În 1979 îşi susţine teza de doctorat la Facultatea de Teologie Protestantă din Strasbourg.
Începând din anul 1980, activează ca lector la Institutul Ecumenic de la Bossey – Elveția (în perioada 1986-1988 fiind și director adjunct), fiind și profesor asociat la Geneva și Fribourg (Elveția).
Pe lângă părintele Stăniloaie, şi părintele Ilie Cleopa şi-a pus amprenta asupra formării spirituale a viitorului patriarh al României. De altfel, părintele Cleopa i-a fost şi naş de călugărie, potrivit ziaruldeiasi.ro. În 1987, Daniel-Ilie Ciobotea intră în monahism la Mănăstirea Sihăstria din județul Neamț.
La începutul anilor 1990, ieromonahul Daniel devine Episcop vicar al Arhiepiscopiei Timișoarei şi primeşte numele Lugojanul. La distanţă de câteva luni, este întronizat în demnitatea de Arhiepiscop al Iașilor și Mitropolit al Moldovei și Bucovinei, funcţie pe care o va ocupa timp de 17 ani, până în 2007, când este desemnat patriarh. Devine, astfel, cel de-al şaselea patriarh al României, succedându-i Patriarhului Teoctist.
În timpul mandatului de Mitropolit al Moldovei, Patriarhul Daniel a inițiat programul „Niciun sat fără biserică”, care prevedea construirea în fiecare sat și cartier unde nu exista biserică a unui lăcaș de cult.
Totodată, Preafericitul Daniel a îndeplinit visul Regelui Carol I și al predecesorilor săi, patriarhii Miron Cristea și Teoctist, ridicând Catedrala Mântuirii Neamului. În 2018, a sfințit Catedrala Națională alături de Sanctitatea Sa Bartolomeu I, Patriarhul Constantinopolului. Contestată de mulţi care nu-i văd utilitatea, Catedrala Mântuirii Neamului este, întâi de toate, un simbol al Învierii bisericilor demolate de comunişti şi al libertăţii religioase a poporului român.
La invitaţia Preafericitului Daniel, ţara noastră a mai fost vizitată de Patriarhul Teofil al III-lea, Patriarhul Ierusalimului, Patriarhul Ioan al X-lea, Patriarhul Antiohiei şi al întregului Orient, Preafericitul Anastasie, Arhiepiscopul Tiranei, Durresului și al Întregii Albanii, Preafericitul Teodor al II-lea, Papă şi Patriarh al Alexandriei şi al întregii Africi. Astfel, România a fost pusă pe harta Ortodoxiei Mondiale.
Potrivit impact.ro, salariul înaltului prelat este de 23.920 lei pe lună, adică aproximativ 240 milioane de lei vechi. Fiecare demnitate din cadrul BOR este remunerată diferit, astfel că reprezentanții Bisericii cu poziții înalte pot ajunge la 8.000 de lei lunar. De exemplu, un episcop are un venit de peste 5.000 de lei, un mitropolit 7.500 de lei, iar un patriarh poate ajunge la mult peste 8.000 de lei.
Referitor la averi, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel explica, în trecut, că „Bogăţia nu este rea în sine, pentru că ea vine de la Dumnezeu, dar modul folosirii ei poate fi rău sau bun”, scrie Basilica.ro. Întâiul Stătător BOR sublinia faptul că, în Sfânta Scriptură, „bogăţia şi sărăcia nu sunt un scop în sine, ci ele pot fi prilej de apropiere sau de îndepărtare de Dumnezeu şi de semeni”.