„Ieri am avut reuniunea CNSU, prin care am hotărât să propunem Guvernului prelungirea stării de alertă, cu încă 30 de zile și de asemenea, să completăm Hotărârea de Guvern cu câteva măsuri suplimentare.
În principal, se instituie obligativitate purtării măștii în spații aglomerate cum ar fi piețe, peroane, stații de autobuz, târguri… unde nu există posibilitatea păstrării distanței necesare. Pentru o incidență de 1.5 la mie și 3 la mie, iar în localitățile unde se depășește numărul de cazuri și indicele de 3 la mie, CNSU instituie purtarea obligatorie a măștii în toate spațiile deschise, nu numai în cele aglomerate„, a spus Ludovic Orban.
„Ieri a fost o dezbatere în media… aici, domnul ministru al Sănătății, domnul Vela și au am declarat că numărul de persoane dintr-o localitate pe baza căruia se decide indicele, este la evidența populației. Săptămânal, în ziua de luni, se actualizează numărul de cetățeni dintr-o localitate. De ce trebuie ținut cont de acest indice? Pentru că e cel mai aproape de realitate.
Vă rog să nu mai tolerați ca angajați ai INSP să fuRnizeze informații publice care nu respectă deciziile noastre!„, a declarat Ludovic Orban, în cadrul ședinței de Guvern.
Datele care sunt precizate de Evidenţa Populaţiei, în fiecare localitate, referitoare la domiciliu sunt cele luate în calcul pentru acel indice cumulat al cazurilor noi în ultimele 14 zile raportate la mia de locuitori, a afirmat, marţi seara, ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru.
„S-a făcut evaluarea fiecărui indice prezentat la nivelul fiecărui judeţ. Ţin să specific aici (…) că, dincolo de neînţelegerile iniţiale, s-a clarificat acest aspect şi datele care sunt precizate de către Evidenţa Populaţiei în fiecare localitate, referitoare la domiciliu, sunt cele care sunt luate în calcul pentru acel indice cumulat al cazurilor noi în ultimele 14 zile raportate la mia de locuitori„, a declarat Nelu Tătaru, într-o conferinţă de presă la Palatul Victoria.
Ministrul Sănătăţii a explicat şi metoda de calcul: „Concret, luăm numărul de cazuri noi în ultimele 14 zile raportat la mia de locuitori, iar din aceste cazuri se scad acele focare care sunt în instituţii, bătrâni, copii, bolnavi neuropsihici sau unităţile sanitare care sunt izolate sau carantinate şi atunci numărul de cazuri noi care rămâne se raportează şi se adună ultimele cazuri noi din ultimele 14 zile şi se scad focarele şi se raportează la mia de locuitori”.
În completare, şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, Raed Arafat, a precizat: „În hotărârea CNSU din seara aceasta există clar prevederea că focarele, cum ar fi centrele rezidenţiale, spitalele, nu fac parte din calculul prin care stabilim incidenţa şi luăm numai cazurile care sunt în afara focarelor respective”.
Grupul de Comunicare Strategică a anunţat, miercuri, 4.016 de noi cazuri de infectare cu SARS-COV-2, numărul total al îmbolnăvirilor ajungând astfel la 164.477. În ultimele 24 de ore, s-au înregistrat şi 66 de decese, bilanţul fiind de 5.601. În prezent, 686 de persoane sunt internate la Terapie Intensivă. În Bucureşti, rata de infectare este de 2,82 la mia de locuitori, iar 18 judeţe au trecut de pragul de 1,5.
În Capitală s-a înregistrat un record de noi infectări – 669 în ultimele 24 de ore. Potrivit calculelor prezentate de Grupul de Comunicare Strategică, incidenţa infectărilor în Bucureşti este miercuri, 14 octombrie, de 2,82 de cazuri la 1000 de locuitori. Dacă se depăşeşte incidenţa de 3 cazuri la 1000 de locuitori, se intră în scenariul roşu, care implică şi închiderea şcolilor.
Miercuri este a şasea zi în care Grupul de Comunicare Strategică anunţă, în bilanţul zilnic, şi rata de incidenţă a infectărilor în judeţele în care aceasta depăşeşte 1,5. În Bucureşti, evoluţia a fost următoarea:
9 octombrie – 2,28
10 octombrie – 2,39
11 octombrie – 2,52
12 octombrie – 2,66
13 octombrie – 2,69
14 octombrie – 2,82
După cum se poate observa, media creşterii ratei de incidenţă în ultimele zile a fost de 0,1. Dacă acest ritm se menţine, rata de incidenţă de 3 cazuri la 1000 de locuitori va fi atinsă vineri, 16 octombrie. Această situaţia ar putea duce la impunerea unor noi restricţii la nivel local, dincolo de trecerea şcolilor la cursuri exclusiv online.
Având în vedere că măsurile luate în România sunt de inspiraţie externă, nu trebuie neglijat nici contextul în care tările din întreaga Europă încearcă cu disperare să evite un nou val de creștere rapidă a cazurilor de Covid-19 prin instituirea de interdictii de călătorie sau închiderea activităților neesențiale.