Ludovic Orban a scris Comisiei de la Veneţia despre modificarea legilor justitiei

„Stimate domnule preşedinte al Comisiei Europene pentru Democraţie prin Drept, Gianni Buquicchio, stimate domnule director, secretar general al Comisiei de la Veneţia, Thomas Market, Partidul Naţional Liberal, în calitate de iniţiator la nivelul Adunării Parlamentare al Consiliului Europei al demersurilor care au dus la sesizarea Comisiei de la Veneţia de către Comisia de Monitorizare a APCE asupra modificărilor aduse Legilor Justiţiei din România, ne considerăm îndreptăţit moral să vă aducem la cunoştinţă următoarele aspecte privitoare la evoluţia modificărilor legislative din ţara noastră, operate printr-o Ordonanţă de Urgenţă a Guvernului (92/2018), iniţiată de ministrul Justiţiei, Tudorel Toader. În primul rând, învederăm faptul că domnul Tudorel Toader, actual ministru al Justiţiei, s-a folosit în repetate rânduri – atât domnia sa, cât şi reprezentanţii majorităţii guvernamentale – de calitatea de membru al Comisiei de la Veneţia pentru a legitima public soluţii legislative cel puţin controversate”, se arată în scrisoare.

Ludovic Orban precizează că, în mod similar, şi în cazul OUG 92/2018 ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a justificat adoptarea ordonanţei de urgenţă prin faptul că a avut discuţii prealabile cu reprezentanţi ai Comisiei de la Veneţia. „În acest sens, ministrul Justiţiei a lăsat să se înţeleagă faptul că există o formă convenită a modificărilor pe care urma să le opereze în cazul Legilor Justiţiei prin Ordonanţă de Urgenţă, folosindu-se în acest mod de prestigiul Comisiei de la Veneţia pentru a acredita la nivelul opiniei publice româneşti faptul că modificările aduse nu vor afecta sistemul judiciar, ci vor implementa recomandări ale Comisiei de la Veneţia din raportul preliminar dat publicităţii în 13 iulie 2018. De altfel, chiar în preambulul Ordonanţei de Urgenţă 92/2018, unde este justificată emiterea actului normativ, este invocată implementarea recomandărilor Comisiei de la Veneţia în legislaţia românească”, se arată în document.

Liberalii explică faptul că, potrivit procedurii legislative din România, actele normative care vizează sistemul judiciar trebuie să beneficieze de avizul Consiliului Superior al Magistraturii, cu atât mai mult atunci când vizează chiar această instituţie. Or, adoptarea OUG 92/2018 s-a făcut înainte de a fi primit un aviz din partea CSM, fie pozitiv, fie negativ, în condiţiile în care proiectul actului normativ a fost înaintat CSM vineri, 12 octombrie, iar OUG a fost adoptată de Guvern luni, 15 octombrie. De altfel, această conduită a Guvernului, precum şi a majorităţii guvernamentale este recurentă în raport cu Consiliul Superior al Magistraturii.

Ordonanţa de Urgenţă 92/2018 atinge în mod real doar două dintre recomandările din Raportul preliminar al Comisiei de la Veneţia, respectiv mecanismul de pensionare anticipată a magistraţilor a cărui aplicare a fost amânată cu 1 an de zile şi acordarea dreptului de vot în plenul CSM a membrilor care nu fac parte din corpul magistraţilor – reprezentanţi ai societăţii civile. În cazul celorlalte recomandări fie nu sunt operate niciun fel de ajustări legislative, fie sunt denaturate recomandările Comisiei de la Veneţia (Ex: mecanismul de numire în funcţie a procurorilor de rang înalt, înfiinţarea secţiei speciale privind anchetarea magistraţilor, revocarea membrilor CSM prin retragerea sprijinului, restricţiile privind libertatea de exprimare a magistraţilor, infirmarea soluţiilor procurorului de caz pe motive de netemeinicie), se arată în scrisoare.

Alte articole

Călin Georgescu, prima reacție după ce Comisia de la Veneția i-a respins solicitarea privind anularea alegerilor: „Se insistă că este doar o recomandare și că nimeni nu e mai presus de CCR”

Victor Ciutacu, despre impulsul primit de Călin Georgescu după decizia Comisiei de la Veneţia: „Pune, frate, ceva concret pe masă. Lumea fierbe”

„Suplimentar, şi fără vreo justificare în preambulul OUG şi fără un studiu de impact, este majorată vechimea necesară pentru procurorii care activează la nivelul DNA sau al DIICOT, de la 8 ani la 10 ani. De asemenea, fără vreo explicaţie, este majorată vechimea necesară pentru a ocupa funcţii de conducere al nivelul Parchetului General, al DNA şi DIICOT de la 10 ani la 15 ani. Concomitent, sunt instituite alte restricţii suplimentare celor menţionate, care pun sub semnul întrebării continuarea activităţii procurorilor care lucrează în prezent la nivelul DNA şi DIICOT. În acest sens, la nivelul Legii 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi a Legii 304/2004 privind organizarea judiciară au fost adoptate norme tranzitorii contradictorii care au generat deplină incertitudine în privinţa statutului actualilor procurori în structurile de parchet în care activează în prezent. Efectul acestei situaţii riscă să fie acela de a invalida cercetări aflate în curs, în cazul în care acestea vor fi continuate”, subliniază liderul PNL.

Ludovic Orban mai scrie că Ordonanţa de Urgenţă prevede că un număr semnificativ de procurori va trebui să se retragă de la DIICOT, DNA sau Parchetul General întrucât nu îndeplinesc noile condiţii prevăzute de lege pentru a funcţiona în cadrul acestor parchete. Totodată, Guvernul nu a identificat soluţii pentru a asigura continuitatea funcţionării acestor parchete pe perioada în care schema de personal va fi grav afectată. De asemenea, nu a fost avut în vedere nici timpul necesar predării-primirii unor dosare complexe de la procurorii care nu mai pot profesa în cadrul acestor parchete către procurorii care ar urma să le ia locul. Atragem atenţia cu privire la riscul real de blocare a activităţii judiciare la nivelul parchetelor menţionate.

„Ordonanţa de Urgenţă consolidează, şi nu restrânge, autoritatea politică a Ministrului Justiţiei asupra procurorilor din România, întrucât Ministrul Justiţiei devine unicul actor extern sistemului judiciar care poate sesiza Inspecţia Judiciară şi poate declanşa acţiunea disciplinară împotriva procurorilor”, susţin liberalii.

În opinia acestora, OUG 92/2018 ridică mari suspiciuni de neconstituţionalitate, în condiţiile în care sunt preluate reglementări care au fost recent declarate neconstituţionale de Curtea Constituţională (Ex: detaşarea magistraţilor în funcţii de demnitate publică). Însă, potrivit mecanismului constituţional din România, un singur actor instituţional poate sesiza Curtea Constituţională cu privire la ordonanţele de urgenţă, respectiv Avocatul Poporului, care până în prezent a refuzat nejustificat să dea curs numeroaselor solicitări de sesizare a Curţii Constituţionale în cazul ordonanţelor de urgenţă. Această neîndeplinire a îndatoririlor de serviciu este cu atât mai gravă cu cât, conform reglementărilor în vigoare, ordonanţele de urgenţă nu pot fi suspuse controlului constituţional înainte de a produce efecte juridice, se arată în scrisoare

„Nu în ultimul rând, atragem atenţia că printr-o Ordonanţă de Urgenţă anterioară (nr. 90/10.10.2018), în contradicţie cu recomandările Comisiei de la Veneţia, Guvernul a adoptat măsuri imediate pentru operaţionalizarea secţiei speciale de urmărire a infracţiunilor magistraţilor din cadrul Parchetului General. Prin acelaşi act normativ, Guvernul a stabilit că procurorul şef al secţiei va fi numit de către preşedintele CSM, şi nu de către plenul CSM. Totodată, semnalăm ca şi în cazul Ordonanţei de Urgenţă nr. 90/10.10.2018, Guvernul a folosit pretextul respectării recomandărilor Comisiei de la Veneţia. Prezenta scrisoare are un caracter de informare pentru distinşii membri ai Comisiei de la Veneţia înainte de comunicarea raportului final asupra modificărilor aduse Legilor Justiţiei din România”, încheie Ludovic Orban.

Vineri va avea loc reuniunea Comisiei de la Veneţia în cadrul căreia vor fi adoptate rapoartele finale pe legile justiţiei şi pe Codul Penal şi Codul de Procedură Penală.