Ludovic Orban: „Eu cred ca Guvernul nici nu si-a dorit sa lupte cu inflaţia pentru ca le-a adus bani”

„Eu cred că Guvernul nici nu și-a dorit să lupte cu inflaţia pentru că le-a adus bani. 53 de miliarde lei la buget în plus. Dar nu le-au ajuns acești bani, au spus să mai luăm niște bani de la oameni, ca să facă ce cu banii ăștia, că nu sunt în stare să facă nimic. Există o putere limitată de cumpărare, firmele intră în dificultate economică. Au probleme financiare, a crescut riscul insolvențelor cu 16%.

Și-au permis să cheltuie banul public pe tot fel de cheltuieli care nu au niciun fel de relevanță. PSD crește pensiile în anul electoral, în ceilalți ani nu-i interesează. Eu sunt adeptul unei chestiuni: punctul de pensie trebuie să crească în fiecare an cu rata inflației. Trebuie să fie o formulă care să asigure predictibilitate. Nu poți face fără fundament”, a spus fostul premier – Ludovic Orban.

BNR estimează o inflaţie de 16,3% în decembrie 2022, care se va reduce treptat, până la 11,2% în decembrie 2023

Conducerea Băncii Naţionale a României (BNR) estimează că activitatea economică a ţării va atinge probabil o dinamică mai ridicată în 2022 decât se anticipa anterior, dar exclusiv ca efect al evoluţiei peste aşteptări din semestrul I, iar creşterea ei va decelera puternic în 2023 şi se revigora doar uşor în 2024, în contextul prelungirii războiului din Ucraina şi al extinderii sancţiunilor asociate. Potrivit actualelor evaluări, rata anuală a inflaţiei este aşteptată să ajungă pe un platou în trimestrul IV 2022, iar apoi să intre pe o traiectorie descrescătoare graduală. Astfel, BNR estimează că rata inflaţiei va ajunge la 16,3% în decembrie 2022 – considerabil deasupra intervalului ţintei şi vizibil peste valoarea de 13,9% din prognoza anterioară –, rata anuală a inflaţiei urmează să se reducă treptat, până la 11,2% în decembrie 2023, se arată în minuta şedinţei de politică monetară a Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a României din 8 noiembrie 2022.

Alte articole

Cresc din nou prețurile în România. Anunțul făcut de Mugur Isărescu, guveratorul BNR

Comisia Europeană a micșorat estimarea de creștere economică a României în 2024, dar anticipează scăderea inflației în 2025 și 2026

Consiliul de administraţie al BNR a decis în unanimitate pe 8 noiembrie majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,75%, de la 6,25%. Totodată, s-a decis majorarea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,75%, de la 7,25% şi creşterea ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,75%, de la 5,25%, precum şi păstrarea controlului ferm asupra lichidităţii de pe piaţa monetară. De asemenea, Consiliul de administraţie al BNR a decis în unanimitate păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.

”În ceea ce priveşte evoluţiile macroeconomice viitoare, membrii Consiliului au arătat că, potrivit actualelor evaluări, rata anuală a inflaţiei este aşteptată să ajungă pe un platou în trimestrul IV 2022, iar apoi să intre pe o traiectorie descrescătoare graduală, revizuită majoritar în sus, dar în sens descendent pe segmentul de mijloc al orizontului de prognoză, ce coboară la nivelul de o cifră în semestrul I 2024 şi se accentuează ulterior, rămânând totuşi la capătul orizontului proiecţiei uşor deasupra intervalului ţintei. Astfel, după ce ajunge probabil la 16,3% în decembrie 2022 – considerabil deasupra intervalului ţintei şi vizibil peste valoarea de 13,9% din prognoza anterioară –, rata anuală a inflaţiei urmează să se reducă treptat, până la 11,2% în decembrie 2023 şi apoi la 4,2% la finele orizontului prognozei, faţă de nivelurile de 7,5%, respectiv 2,3% anticipate anterior pentru aceleaşi momente de referinţă”, se arată în minuta şedinţei de politică monetară.

S-a observat că perspectiva inversării traiectoriei ratei anuale a inflaţiei are ca resorturi probabila atenuare a efectelor directe şi indirecte ale şocurilor globale pe partea ofertei, inclusiv în contextul aplicării schemelor de plafonare a preţurilor la energie până în august 2023, precum şi manifestarea tot mai pregnantă a efectelor de bază dezinflaţioniste asociate creşterilor ample înregistrate anterior de preţurile energiei, combustibililor şi alimentelor procesate, alături de influenţele aşteptate să decurgă din descreşterea cotaţiilor unor mărfuri, pe fondul detensionării pieţelor en-gros.

În aceste condiţii, responsabile de revizuirea în sus a celei mai mari părţi a traiectoriei ratei anuale prognozate a inflaţiei sunt dinamicile relativ mai înalte consemnate recent, şi implicit în perspectivă, de preţurile alimentelor procesate şi de preţurile energiei, sub impactul creşterii/menţinerii la valori peste aşteptări a cotaţiilor mărfurilor internaţionale în ultima perioadă. Impactul inflaţionist mai pregnant al cotaţiilor produselor energetice se va evidenţia însă mai târziu decât în evaluările precedente şi va reamplifica temporar dinamica inflaţiei la un nivel sensibil inferior celui anticipat anterior, ca urmare a prelungirii până în august 2023 a schemelor de plafonare a preţurilor la energie, ceea ce explică revizuirea în sens descendent a traiectoriei pe segmentul de mijloc al orizontului de prognoză, au remarcat membrii Consiliului.

S-a subliniat în mod repetat că traiectoria viitoare a dinamicii inflaţiei depinde decisiv de durata şi caracteristicile schemelor de plafonare a preţurilor la energie, observându-se că, în ipoteza prelungirii acestora, rata anuală a inflaţiei ar putea să scadă la finele anului 2023 cu circa 4 puncte procentuale faţă de actualele previziuni. Totodată, s-a convenit că balanţa integrală a riscurilor induse de şocurile pe partea ofertei la adresa perspectivei inflaţiei se echilibrează în actualul context, având în vedere evoluţiile recente ale cotaţiilor principalelor produse energetice şi mărfuri agroalimentare, precum şi principalii lor determinanţi.

În acelaşi timp, s-a arătat că presiunile factorilor fundamentali îşi vor epuiza probabil alert actualul caracter inflaţionist modest, dar mai pregnant decât cel anticipat anterior, şi vor deveni mai pronunţat dezinflaţioniste în 2024, dată fiind perspectiva restrângerii rapide a excedentului de cerere agregată şi a închiderii lui în trimestrul IV 2023 – doar cu o mică întârziere faţă de proiecţia din august –, urmată de o adâncire relativ mai rapidă a gap-ului negativ al PIB în teritoriul negativ.

Pe orizontul apropiat de timp, dinamica inflaţiei de bază va continua însă să fie afectată de efectele inflaţioniste mai mari ale şocurilor pe partea ofertei, au concluzionat membrii Consiliului, îndeosebi de cele decurgând din menţinerea cotaţiilor mărfurilor agroalimentare la valori înalte, ce vor fi potenţate de cotele crescute ale aşteptărilor inflaţioniste pe termen scurt şi de ponderea însemnată a alimentelor procesate şi a importurilor în coşul acestui indice. În aceste condiţii, rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat îşi va prelungi probabil creşterea până la începutul anului viitor, dar într-un ritm tot mai lent, ajungând în decembrie 2022 la 13,6%, faţă de 11,4% în prognoza precedentă, pentru ca apoi să coboare progresiv, până la 7,9 la sută în decembrie 2023 şi la 4% la finele orizontului proiecţiei, comparativ cu nivelurile corespondente anticipate anterior, de 5,5%, respectiv 3,8%.

Referitor la viitorul poziţiei ciclice a economiei, membrii Consiliului au observat că activitatea economică va atinge probabil o dinamică mai ridicată în 2022 decât se anticipa anterior, dar exclusiv ca efect al evoluţiei peste aşteptări din semestrul I, iar creşterea ei va decelera puternic în 2023 şi se revigora doar uşor în 2024, în contextul prelungirii războiului din Ucraina şi al extinderii sancţiunilor asociate, precum şi pe fondul conduitei politicii monetare şi al consolidării fiscale, contrabalansate doar parţial ca impact de absorbţia de fonduri europene aferente instrumentului Next Generation EU. Perspectiva implică o inflexiune relativ mai amplă în evoluţia gap-ului PIB, în condiţiile în care, după ce şi-a mărit din nou valoarea pozitivă în trimestrul II al anului curent, contrar previziunilor, acesta este aşteptat să se restrângă relativ rapid şi să coboare mai accelerat în teritoriul negativ începând cu trimestrul IV 2023.

S-a arătat că principalul determinant al avansului PIB va rămâne probabil consumul privat, însă în condiţiile decelerării semnificative a creşterii acestuia în semestrul II al anului curent şi mai cu seamă în 2023, îndeosebi pe fondul inflaţiei ridicate şi al evoluţiilor de pe piaţa muncii, precum şi sub influenţa creşterii ratelor dobânzilor la creditele şi depozitele populaţiei.

O temperare considerabilă de ritm este de aşteptat în semestrul II 2022 şi în cazul formării brute de capital fix, urmată însă de o reaccelerare în 2023, au concluzionat membrii Consiliului, evocând incertitudinile crescute şi efectele generate pe plan intern şi global de escaladarea războiului din Ucraina, precum şi trendul de înăsprire a condiţiilor financiare la nivel mondial, dar şi probabila intensificare a absorbţiei fondurilor europene în 2023, inclusiv prin programul Next Generation EU, de natură să susţină investiţii publice şi în energie şi transport, cu efecte de antrenare în sectorul privat.

Cristian Tudor Popescu: „Transilvania e pentru Ungaria ce e Ucraina pentru Rusia! Dacă rușii și-ar atinge obiectivul, Orban și-ar pune fularul cu Ungaria Mare!”
Din partea exportului net este posibil un aport negativ la dinamica anuală a PIB atât pe ansamblul anului 2022, cât şi în anul viitor, dar în scădere semnificativă, în condiţiile unei decelerări relativ mai accentuate a creşterii volumului importurilor, faţă de cea a volumului exporturilor de bunuri şi servicii, corelată în principal cu evoluţia absorbţiei interne. Deficitul de cont curent este însă aşteptat să se majoreze ca pondere în PIB şi în anul curent, mai pronunţat decât în proiecţia precedentă, îndeosebi sub influenţa deteriorării raportului de schimb, iar în 2023, în urma unei scăderi uşoare, să rămână semnificativ peste standardele europene, evoluţii considerate deosebit de îngrijorătoare de către membrii Consiliului, prin riscurile induse la adresa inflaţiei, costurilor finanţării externe şi, în final, a sustenabilităţii creşterii economice.

În acelaşi timp, au fost evidenţiate incertitudinile şi riscurile considerabile la adresa perspectivei activităţii economice şi a evoluţiei pe termen mediu a inflaţiei generate de escaladarea războiului din Ucraina şi de extinderea sancţiunilor asociate, prin efectele posibil mai mari exercitate asupra puterii de cumpărare şi încrederii consumatorilor, precum şi asupra activităţii, profiturilor şi planurilor de investiţii ale firmelor, dar şi prin potenţiala afectare mai severă a economiei europene/globale şi a percepţiei de risc asupra economiilor din regiune, cu impact nefavorabil asupra costurilor de finanţare.

Membrii Consiliului au subliniat în mai multe rânduri importanţa atragerii fondurilor europene, îndeosebi a celor aferente programului Next Generation EU, care este condiţionată de îndeplinirea unor ţinte şi jaloane stricte în implementarea proiectelor aprobate, dar este esenţială pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziţiei energetice, precum şi pentru contrabalansarea, cel puţin parţială, a impactului contracţionist al şocurilor pe partea ofertei, amplificate de războiul din Ucraina şi de înăsprirea condiţiilor economice şi financiare pe plan internaţional.

EXCLUSIV Ludovic Orban nu a fost invitat la recepţia de Ziua Naţională de la Cotroceni: „Este o probă de proastă creştere din partea unui preşedinte, sfidează spiritul acestei zile”

Incertitudini şi riscuri majore sunt asociate însă şi conduitei politicii fiscale, au convenit membrii Consiliului, făcând referiri la execuţia bugetară din primele nouă luni ale anului, precum şi la potenţialul impact bugetar al măsurilor aplicate în actuala conjunctură în vederea sprijinirii populaţiei şi firmelor, dar şi la cerinţa continuării consolidării bugetare în contextul procedurii de deficit excesiv şi al tendinţei generale de creştere a costului finanţării. Din această perspectivă, deosebit de importante au fost considerate caracteristicile următoarei rectificări bugetare din anul curent, precum şi coordonatele proiectului de buget pentru 2023. Totodată, s-a arătat că, în condiţiile actuale, un mix echilibrat de politici macroeconomice şi implementarea de reforme structurale care să stimuleze potenţialul de creştere pe termen lung sunt esenţiale pentru menţinerea stabilităţii macroeconomice şi întărirea capacităţii economiei româneşti de a face faţă unor evoluţii adverse.

Membrii Consiliului au apreciat în mod unanim că, în ansamblul său, contextul analizat reclamă majorarea cu 0,50 puncte procentuale a ratei dobânzii de politică monetară, în vederea ancorării anticipaţiilor inflaţioniste pe termen mediu şi a stimulării economisirii, pentru a se asigura readucerea durabilă a ratei anuale a inflaţiei în linie cu ţinta staţionară de 2,5% ±1 punct procentual, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creşteri economice sustenabile. A fost subliniată din nou importanţa dozajului măsurilor şi a calibrării conduitei politicii monetare în actuala conjunctură, pentru o ancorare eficace a expectaţiilor inflaţioniste, în condiţiile unor costuri cât mai reduse în termenii creşterii economice, având în vedere şi efectele contracţioniste majore generate de şocurile ample pe partea ofertei, îndeosebi de criza energetică, dar şi cerinţa progresului consolidării bugetare.

De asemenea, s-a susţinut necesitatea păstrării controlului ferm asupra lichidităţii de pe piaţa monetară şi a fost reiterată importanţa continuării monitorizării atente a evoluţiilor mediului intern şi internaţional, care să permită adecvarea instrumentelor de care dispune BNR în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea preţurilor pe termen mediu.