Premierul Ludovic Orban a fost întrebat, duminică seară, la România TV, cât va fi menţinută starea de alertă şi a declarat: „Cât va fi necesar”. Premierul a explicat că vom avea stare de alertă atâta timp cât virusul este în comunitate.
Iată principalele declaraţii ale premierului:
Starea de alertă va dura cât va fi necesar, atât timp cât răspândirea virusului e la un nivel ridicat, se menţine starea de alertă. Este cadrul care le permite autorităţilor să aplice legile pentru protejarea sănătăţii românilor.
Sunt oameni cu comportament iresponsabil, care au instigat la nerespectarea regulilor pe care le-am stabilit. Se vede clar din date că avem un nivel de răspândire îngrijorător, avem în mod constant peste 300 de cazuri zilnic. Numărul persoanelor diagnosticate e mai mare decât cel al celor vindecate. Sigur că ne aşteptam la o astfel de creştere. Nu e o creştere care să ne determine să luăm alte măsuri.
Am fost acuzaţi că manipulăm cifrele. Noi avem laboratoare acreditate care fac analize după o anumită metodologie, toate informaţiile sunt publice, nimeni nu poate manipula astfel de informaţii.
Există o rată a mortalităţii de peste 6%. Persoanele responsabile din spaţiul public trebuie să furnizeze informaţii corecte. Instigarea la nerespectarea regulilor poate avea consecinţe dezastruoase.
Situaţia economică
În toată perioada asta am luatsistematic măsuri pentru a ajuta companiile, angajaţii, am urmărit să injectăm lichiditate în companii, să protejăm companiile şi angajaţioi care au fost afectaţi într-o măsură mai mare. Am suspendat porpirile şi executările, am permis suspendarea ratelor la bănci până la 31 decembrie, am pornit programe precum IMM Invest, am atins un plafon de 6 miliarde (Jumate credite de investiţii, jumate credite pentzru capital de lucru). Sunt peste 7000 de firme beneficiare ale acestui program. Am crescut nivelul investiţiilor publice, dar şi al investiţiilor private. Am rambursat TVA, rambursări foarte rapide. În primele 5 luni, rambursările au fost cu peste 50 la sută mai mari în 2020 faţă de 2019.
Acum pregătim un program foarte mare de susţinere a economiei. Toţi cei care au fost în şomaj tehnic, dacă firma îi reangajează, va primi 41,5 la suta din salariul angajatului pe care-l aduc la muncă.
Pregătim scheme de ajutor de stat pt garantarea creditelor pt companiile mari, regândirea schemelor de ajutor de stat pt investiţiile Greenfield, punem la punct un plan de granturi pt IMM. Resursele financiare de la nivel european urmează să vină, nu le avem încă. Vom vedea ce putem finanţa, cum putem direcţiona banii.
Numprul de angajaţi cu contarcte de muncă în mai 2020 este aproape egal cu nr de angajaţi cu contracte de muncă din în 2019, doar cu 14.000 in minus. Măsurile noastre au determinat companiile să renunţe mai greu la angajaţi în această perioadăd e dificultate economică.
Creşterea pensiilor
Le vom creşte, dar nu pot spune încă cu cât. este posibil ca anul ăsta să avem o scădere economică. În condiţiile astea nu poţi să-ţi baţi joc de oameni să le faci promisiuni.
Vom creşte pensiile, vom realiza propriile prognoze economice, vom analiza alte prognoze făcute de entităţile. Le vom creşte, dar în aşa fel încât să le putem plăti. Ca să poţi plăti pensiile, trebuie să ai garanţia că vei avea resursele financiare. Nu putem ajunge în situaţia să dăm banii pe cheltuieli care nu ne asigură dezuvoltarea economică. Programul nostru se bazează pe investiţii, astea sunt motoarele de creşltere economică.
Ca să crească pensiile, trebuie să crească doi parametri, numărul de angajaţi şi salariul mediu pe economie. Aceste lucruri se intîâmplă doar în perioadele de dezvoltare economică.
Majorarea cu 40% e foarte greu de făcut chiar dacă am fi fost într-o situaţie economică favorabilă. Suntem îântr-o criză care a afectat veniturile la bugetuld e pensii şi la bugetuld e stat. Această majorare nu poate fi susţinută financiar. Ea generează un pericol grav pentru echilibrul bugetar, riscând să afecteze capacitatea României de a face faţă tuturor plăţilor.
Procentul il voi prezenta cand vom avea finalizate toate analizele şi prognozele.
Impozitarea pensiilor speciale
Principiul contributivităţii e fundamental, de aceea trebuie să stea la baza calculului pensiilor. Nu stiu daca se va putea anul asta, care e un an electoral.
Analiza sistemului de pensii, măsurile care să asigure cel mai optim cadru pentru creşterea justă a pensiilor, va tb să fie rezultatul unei analize f ample, in care trebuie să fie implicati nu doar pensionarii, ci si cei activi, pt ca sist de pensii tre sa fie sustenabil si pt cei care urmează să se pensioneze.
Exista o nemultumire in societate faţă de pensiile speciale, calculate profitând de anumite regelmentări folosite abuziv. Este clar că nu se poate continua aşa, trebuie să se creeze un echilibru la nivelul tuturor pensiilor.
Noi incercam sa gasim o formulă care să elimine inechităţile, să permită ca un nr cât mai mare de oameni aflati la pensie să beneficieze de o pensie decentă. Mama mea are o pensie de 1.800 de lei. Sunt alţii care au beneficiat de anumite poziţii, nu au muncit 20 de ani şi au pensii care nu se bazează pe contribuitivitate.
Cei care au creat cadrul legislativ sunt cei de la PSD.
Redeschiderea restaurantelor
În evaluările specialiştilor, în restaurante e un risc epidemiologic foarte mare. Rata de difuzare a particulelor e foarte mare, atinge 6-7 metri în restaurante. Am prelungit cu 90 de zile scutirea de impozitul plătit pe suprafeţe, am creat cadrul pt ca autorităţile să permită scutiri de pâna la 50% la impozitul pe clădire, am permis suspendarea plăţii ratelor, am oprint popririle şi executările, există posibilitatea reeşalonării obligaţiilor de plată.
În ceea ce priveşte redeschiderea restaurantelor, vom aloca 350 de milioane euro sub formă de grant, capital de repornire.
Dezvoltare regională
Am hotărât ca fondurile pe dezvoltare regională să nu mai fie administrate de la Bucureşti, ci să se înfiinţeze autorităţi de management la nivelul agenţiilor de dezvoltare regională. Aceste autorităţi cunosc cel mai bine nevoile care există la nivelul regiunii lor.
Alocaţiile
Vom căuta o soluţie pentru mărirea alocaţiilor, nu ne putem permite dublarea lor, ar fi a doua dublare din martie 2019. Va trebui să gândim un timing, un calendar de creştere a alocaţiilor. Spre exemplu, dublarea care s-a făcut fără niciun calcul a generat cheltuieli de 7 miliarde de lei. Aceste creşteri sunt greu de suportat.
Banii din finanţarea externă vor veni începând de anul viitor, până atunci trebuie să ne descurcăm cu resursele pe care le avem. Oricum, banii care ne vin sunt pentru cercetare, pentru inovare, soluţii inteligente, smart city.
Premierul Ludovic Orban are un mandat complicat, cu pandmie de coronavirus, criză economică şi măsuri antipopulare într-un an electoral. În septembrie, ar trebui să majoreze punctul de pensie cu 40%, dar bugetul este secătuit.
Premierul Ludovic Orban a declarat, recent, că este prematură orice declaraţie pe tema creşterii pensiilor şi că o decizie privind acest subiect va fi luată după realizarea raportului privind starea economiei, dar şi după prezentarea prognozei economice pentru următoarea perioadă de timp. Premierul a dat asigurări că pensiile vor creşte, fără să spună un procent, şi a acuzat PSD că trăieşte într-o lume paralelă.
Acum, prin mijlocirea România TV, premierul Orban va dialoga, de la ora 20.00, direct cu telespectatorii despre pensii, salarii, impozite şi restricţiile impuse de coronavirus.