„Către
Asociaţia Necuvinte, Asociaţia Ajungem MARI, Asociaţia femeile se Implică, Asociaţia Femeilor Jurnaliste din România „Ariadna”, Asociaţia Femeilor Românce din Italia –ADRI, Asociaţia Lindenfeld, Asociaţia Reaching Out România, Asociaţia Tineri pentru Tineri, Asociaţia VedemJust, Centrul Romilor Romani Criss, Fundaţia Centrul de Mediere şi Securitate Comunitară, Fundaţia Corona, Fundaţia Uşă Deschisă, Societatea de analize feministe AnA, Societatea de Educaţie Sexuală şi Contraceptivă, FONSS-Federaţia Organizaţiilor Neguvernamentale pentru Servicii Sociale, Romanian Women’s Lobby, FONPC-Federaţia ONG pentru Copil, Federaţia Dizabnet –Reţeaua prestatorilor de servicii pentru persoane cu dizabilităţi, Consiliul Naţional al Dizabilităţii din România
Am primit scrisoarea dumneavoastră deschisă şi vreau să vă asigur de la bun început că tezele transmise în spaţiul public de anumiţi politicieni şi care v-au trezit îngrijorarea sunt în totalitate false. Doresc să vă expun în continuare realitatea şi faptele aşa cum sunt ele pentru a concluziona singuri asupra manipulării pusă la punct de politicieni fără scrupule doar de dragul beneficiului electoral. Aceşti politicieni acţionează după principiul hoţul strigă hoţii, pentru că după ce au eliberat din puşcării zeci de mii de infractori acum plâng, cu lacrimi de crocodil, de mila victimelor.
Sesizarea transmisă de Guvernul României la Curtea Constituţională nu urmăreşte blocarea majorării pedepselor pentru agresorii sexuali de minori, aşa cum în mod voit au lăsat să se înţeleagă anumiţi politicieni care dovedesc din nou că sunt capabili să exploateze orice în beneficiul propriu, călcând în picioare adevărul şi manipulând cu cinism cetăţenii”, se arată în scrisoarea transmisă de Ludovic Orban.
„Intrarea într-o logică de campanie electorală nu este motivul pentru care adevărul să fie denaturat. Tocmai pentru că nu doresc să permit exploatarea suferinţelor unor persoane, dar şi din respect pentru organizaţiile neguvernamentale care, pe bună dreptate, solicită informaţii despre procedura de sesizare a CCR pentru acest proiect legislativ am ales să explic motivele reale care au dus la sesizarea judecătorilor constituţionali.
Astfel, vreau să încep prin a aminti faptul că Guvernul României şi-a adus o contribuţie substanţială la procesul de adoptare a Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii nr.286/2009 privind Codul penal, precum şi pentru modificarea art.223 alin.(2) din Legea nr.135/2010 privind Codul de procedură penală (Plx 101/2020), atât prin emiterea unui punct de vedere favorabil, cât şi prin formularea de amendamente în cursul dezbaterilor parlamentare, inclusiv prin formularea unor soluţii legislative concrete privind înăsprirea regimului sancţionator pentru toate infracţiunile contra libertăţii şi integrităţii sexuale, precum şi pentru cele privind traficul de persoane şi minori sau pornografia infantilă, şi nu doar pentru cele care au format obiectul iniţial al propunerii legislative, acesta fiind mult mai restrâns.
Doresc să subliniez aici un aspect pe care politicienii care au creat o strategie de manipulare în jurul acestui subiect îl cunosc, dar îl ignoră pentru că le-ar strica întreaga construcţie.
Intervenţia Guvernului în procedura de verificare a constituţionalităţii legilor înainte de promulgare nu are în vedere blocarea promovării actului normativ, ci eliminarea oricăror vulnerabilităţi de ordin constituţional, în scopul necompromiterii întregului demers legislativ, ca urmare a unor eventuale sesizări ulterioare ale Curţii Constituţionale prin intermediul excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti”, notează sursa citată.
„Sesizarea nu vizează majorarea pedepselor propuse prin lege ci se referă la o singură prevedere, care a fost introdusă în cadrul dezbaterilor din Comisia Juridică a camerei decizionale, sub formă de amendament, afectând coerenţa instituţiei prescripţiei răspunderii penale.
Concret, soluţia legislativă privind imprescriptibilitatea răspunderii penale pentru infracţiunile de viol şi act sexual cu un minor vine în distonanţă cu soluţiile legislative existente în Codul penal în cazul celorlalte infracţiuni din acelaşi domeniu (având acelaşi obiect juridic), precum cele de trafic de persoane (art. 210 din Codul penal), trafic de minori (art. 211 din Codul penal), proxenetism (art. 213 din Codul penal), agresiune sexuală (art. 219 din Codul penal), pornografie infantilă (art. 374 din Codul penal), care ar urma să fie în continuare supuse prescripţiei răspunderii penale, doar violul şi actul sexual cu un minor fiind imprescriptibile, ceea ce ar crea şi o discriminare privind victimele unor astfel de infracţiuni.
Sunt conştient că traumele unui copil victimă a unei agresiuni sexuale lasă urme pentru tot restul vieţii şi acest tip de infracţiune trebuie fără doar şi poate pedepsit cât se poate de aspru şi cercetat şi judecat în orice moment după producerea ei. Asta nu înseamnă însă că un copil victimă a proxenetismului sau traficului de persoane este mai puţin afectat şi că bestiile care comit aceste infracţiuni nu trebuie să suporte aceleaşi măsuri legale”, se arată în scrisoare.
„Prin sesizarea transmisă Curţii Constituţionale, Guvernul a urmărit respectarea principiilor constituţionale, având în vedere că o lege adoptată cu vulnerabilităţi de ordin constituţional va genera dificultăţi ulterioare în aplicarea sa, spre exemplu, declararea ca neconstituţională ulterior adoptării sale, cu afectarea dosarelor în curs şi va avea efectul opus celui scontat.
Concluzionând, sesizarea către CCR nu apără infractorii, aşa cum susţin tocmai politicienii partidului care a propus, susţinut şi adoptat legi pentru eliberarea din puşcării a zeci de mii de infractori, inclusiv a unora care au comis infracţiuni sexuale împotriva minorilor.
Sesizarea urmăreşte respectarea principiilor constituţionale în procesul de elaborare a legislaţiei penale, proces obligtoriu şi esenţial într-un stat de drept şi, mai ales, eliminarea unei vulnerabilităţi juridice prin adoptarea unui cadru legislativ care ar fi discriminatoriu pentru victimele unor infracţiuni şi care ar putea duce la compromiterea întregii legi, inclusiv la posibilitatea ca cei care comit infracţiuni sexuale şi infracţiuni sexuale împotriva minorilor să scape de pedepse din acest motiv.
Vă asigur că toate acţiunile Guvernului pe care îl conduc au ca scop protejarea cetăţenilor şi sprijinirea oamenilor oneşti”, a precizat premierul Ludovic Orban în scrisoarea adresată reprezentanţii ONG-urilor.
Conform News.ro, peste 300 de organizaţii neguvernamentale active în domeniul protecţiei copilului, asistenţei victimelor traficului de persoane, violenţei domestice, drepturilor omului, au adresat o scrisoare deschisă premierul Ludovic Orban prin care cer explicaţii despre acţiunea Guvernului de a contesta la CCR legea care majorează pedepsele agresorilor sexuali împotriva minorilor.
Reprezentanţii ONG-urilor amintesc că numai în 2019 au fost violaţi 197 copii şi 918 femei, o victimă decedând şi au fost înregistrate 328 agresiuni sexuale, dintre care 103 cu minor, conform datelor Poliţiei Române.
Guvernul a sesizat CCR privind legea care majorează pedepsele pentru agresiunile sexuale împotriva minorilor. Actul normativ, adoptat decizional de către Camera Deputaţilor pe 30 iunie, introduce şi prevederea potrivit căreia violul şi actul sexual cu un minor sunt infracţiuni pentru care prescripţia nu înlătură răspunderea penală. Executivul argumentează faptul că reglementarea încalcă Legea fundamentală deoarece „instituie un tratament discriminatoriu între persoanele care au comis infracţiuni de o gravitate similară, în sensul în care nu pot fi identificate raţiuni obiective pentru alegerea acelor infracţiuni care urmează a fi imprescriptibile”.