„Trebuie să fim solidari toți, inclusiv eu, inclusiv colegii mei. Se va reduce, se vor pierde cele 10 zile lucrătoare, 15 în total, în care nu pot lucra.”, a spus Ludovic Orban.
Guvernul are în vedere o reglementare care să prevadă intrarea alternativă în şomaj tehnic a angajaţilor de la stat. El a precizat că nu sunt vizate instituţiile implicate în lupta împotriva coronavirusului: cei din sănătate, de la MAI și MAPN, plus sistemul de învățământ, care, se află, pentru două săptămâni, în concediu de odihnă oblogatoriu.
Rămâne de văzut cum va funcționa România fără premier timp de jumătate de lună, în plină stare de urgență, sau fără ministru de Interne.
Măsura şomajului tehnic de 15 zile pentru angajaţii din sectorul bugetar se va aplica doar pe perioada stării de urgenţă, aceştia urmând să primească 75% din salariul mediu brut, fără alte sporuri, a declarat joi seara premierul Ludovic Orban.
„Măsura se va aplica pe perioada stării de urgenţă. (…) În cele 10 zile lucrătoare – 15 zile total – în care angajaţii din sectorul public nu vor lucra vor beneficia de forma echivalentă de plata care se acordă şi pentru sectorul privat, respectiv o formă de şomaj tehnic, adică 75% din salariul brut”, a declarat premierul la TVR 1. „Evident, era un plafon de maximum 75% din salariul mediu brut”, a completat el, întrebat dacă este vorba de un plafon, aşa cum este în sectorul privat.
Întrebat ce economie va rezulta în urma unei astfel de măsuri, Ludovic Orban a spus: „Cu siguranţă că există şi o economie, dar nu doar economia este determinantă în adoptarea unei astfel de măsuri. Se poate face o economie aproximativ între un miliard două sute şi un miliard cinci sute de milioane”.
El a reafirmat că măsura este una a solidarităţii şi a menţionat că aceasta ţine „şi de natura resurselor”. „Cred că trebuie să fim solidari. Cred că trebuie să împărţim greutăţile situaţiei datorate acestei epidemii. Cred că, aşa cum cei din sectorul privat sunt afectaţi, cred că şi sectorul public trebuie să fie solidar, începând cu cei care sunt în funcţii de conducere, care deţin funcţii de demnitate publică, până la angajaţi. La baza acestei măsuri se află atât considerente care ţin de solidaritate, cât şi considerente evident de natură epidemiologică. (…) Se reduce riscul de diseminare a virusului. De asemenea, există şi considerente de natura resurselor, pentru că este evident că veniturile statului scad, în această perioadă, în urma crizei economice determinate de epidemia de coronavirus şi aceste venituri trebuie drămuite cu multă chibzuinţă, astfel încât aceste resurse să poată să fie cât se poate de folositoare. Şi, ca atare, am luat această decizie, care mi se pare de bun-simţ, cât se poate de normală într-o astfel de situaţie”, a detaliat şeful guvernului.
Premierul a reafirmat că printre excepţii se află angajaţii din domeniul sănătăţii, cei din MAI şi din zona Apărării, de asemenea, pentru partea din Ministerul Muncii direct implicată în aplicarea prevederilor legate de şomajul tehnic şi de alte forme de sprijin, precum şi cadrele didactice care vor trebui să pregătească închiderea anului şcolar.
„Punctul meu de vedere este că trebuie să fie solidari toţi, în primul rând cei care deţin funcţii de conducere, inclusiv eu, inclusiv colegii mei miniştri”, a adăugat Orban.
Premierul Ludovic Orban spune că măsura privind munca doar jumătate de lună în unele sectoare din sistemul bugetar are la bază considerente care ţin de solidaritate cu mediul privat, de reducerea riscului de răspândire a noului coronavirus, dar şi considerente de ordin financiar, în condiţiile în care încasările la bugetul statului sunt diminuate în această perioadă. Acesta afirmă că economia la buget este cuprinsă între 1,2 şi 1,5 miliarde de lei.
„Este exact ceea ce am anunţat public, cred că trebuie să fim solidari, cred că trebuie să împărţim greutăţile situaţiei, aşa cum cei din sectorul privat sunt afectaţi, cred că şi sectorul public trebuie să fie solidar, începând cu cei care deţin funcţii de demnitate publică”, a afirmat Ludovic Orban, joi, la TVR.
El a spus că la baza măsuri sunt considerente care ţin de solidaritate, dar şi „considerente de natură epidemiologică”, arătând că astfel este redus riscul de diseminare a SARS-Cov-2.
Orban a afirmat că se face, astfel, şi o economie la buget, dar că nu acesta a fost motivul determinant.
„De asemenea, există şi considerente de natura resurselor, pentru că este evident că resursele statului scad în această perioadă şi aceste venituri trebuie drămuite cu multă chibzuinţă astfel încât aceste resurse să poată să fie cât se poate de folositoare”, a declarat premierul.
El a susţinut că decizia este una „de bun simţ, cât se poate de normală într-o astfel de situaţie”.
„Cu siguranţă există şi o economie, dar nu doar economia este determinantă în adoptarea unei astfel de măsuri. (…) Se poate face o economie aproximativ între un miliard două sute şi un miliard cinci sute de milioane”, a mai spus primul ministru.
El a adăugat că nu va fi afectată capacitatea de lucru „acolo unde este vorba de plăţi”. În ceea ce priveşte ANAF, primul ministru a spus că va fi păstrat „tot personalul care este necesar pentru asigurarea resurselor de care are nevoie statul”, dar că nu mai este nevoie de o prezenţă consistentă în teren a inspectorilor acestei instituţii.
Şeful Guvernului a mai spus că la rectificarea bugetară anunţată vor fi alocate sume Ministerului Sănătăţii, CNAS, Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale.
„De asemenea, va exista creştere şi pe zona de investiţii, încercăm să mobilizăm toate resursele din bugetul de stat, din bugetele locale, din fonduri europene sau de la creditori pentru a asigura finanţare consistentă a investiţiilor”, a afirmat el.
Orban a precizat că Guvernul va majora plafonul de îndatorare şi plafonul privind tragerile din creditele contractate de autorităţile locale, decizia având ca scop sprijinirea investiţiilor.
Orban a mai spus că în prezent sunt pregătite instrumente de sprijin pentru companiile medii şi mari.
În ceea ce priveşte datele care arată că numărul bugetarilor a crescut cu peste 5.000 în primele trei luni ale acestui an, premierul spune că preferă să nu se pronunţe înainte de a vedea care sunt cifrele oficiale şi de a discuta cu ministrul Finanţelor pe acest subiect.
„Nu l-am sporit cu 70.000. O să verific datele. (…) Sunt angajaţi care îşi fac treaba, care sunt dedicaţi servirii interesului cetăţeanului şi sunt angajaţi care nu îşi fac treaba. Este nevoie de o analiză făcută de fiecare conducător de instituţie publică pentru a mai rări persoanele care plimbă hârtii şi care nu rezolvă probleme. Eu cred că orice conducător de instituţie care doreşte ca instituţia pe care o conduce să obţină are capacitatea de a îmbunătăţi performanţa printr-o evaluare corectă a angajaţilor din instituţie”, a spus Orban.