UE prelungește sancțiunile împotriva Belarusului cu un an. Consiliul European, instanţa care reprezintă cele 27 de state membre ale UE, a anunțat că aceste sancțiuni au fost prelungite până la 28 februarie 2024.
Sancțiunile au fost prelungite chiar în ziua în care o instanță din Belarus a cerut o pedeapsă de 19 ani de închisoare pentru opozanta în exil Svetlana Tihanovskaia.
Uniunea Europeană a impus din august 2020, mai multe runde de sancţiuni împotriva celor responsabili de represiunea politică şi încălcările drepturilor omului din Belarus.
Pe lista sancțiunilor se află preşedintele Aleksandr Lukaşenko şi alți 194 de apropiați regimului. Acestora li s-a interzis accesul în UE, iar bunurile lor au fost îngheţate.
Mai mult, 34 de entităţi au fost sancţionate şi orice finanţare europeană le este interzisă.
De asemenea, Belarusul face obiectul unor sancţiuni economice specifice, inclusiv restricţii în sectorul financiar, comerţ, bunuri cu dublă utilizare, telecomunicaţii, energie, transporturi.
Republica Belarus, care este condusă de preşedintele autocrat Aleksandr Lukaşenko, este ultima ţară din Europa unde se mai aplică încă pedeapsa cu moartea.
Fosta republică sovietică Belarus îşi va extinde legislaţia penală pentru a permite aplicarea pedepsei cu moartea pentru funcţionarii publici şi personalul militar pentru „înaltă trădare”, informează marţi dpa. Parlamentul de la Minsk a votat în lectură finală un proiect de lege în acest sens, a anunţat agenţia de stat Belta.
Republica Belarus, care este condusă de preşedintele autocrat Aleksandr Lukaşenko, este ultima ţară din Europa unde se mai aplică încă pedeapsa cu moartea.
Anul trecut, această ţară a stârnit critici pe plan internaţional după ce a extins aplicarea pedepsei cu moartea pentru pregătirea de atentate teroriste, ca răspuns la acţiuni de sabotare a căilor ferate de către activişti belaruşi care încercau să împiedice astfel trupele ruse să atace Ucraina.
Lukaşenko a făcut ca ţara sa să devină pentru Rusia o bază de operaţiuni militare împotriva Ucrainei
Lukaşenko a făcut ca ţara sa să devină pentru Rusia o bază de operaţiuni militare împotriva Ucrainei vecine. Până acum Belarus nu a participat în mod activ la lupte, însă recenta înfiinţare a unor forţe combinate a alimentat speculaţii conform cărora Moscova va exercita presiuni asupra Minskului ca acesta să se ralieze operaţiunilor ofensive în Ucraina.
Printr-o altă modificare a legii, ofensa de defăimare a Republicii Belarus va include pe viitor şi afirmaţii denigratoare la adresa militarilor – similar cu legea din Rusia.
Mii de oameni se află în detenţie în Belarus din raţiuni politice de când Lukaşenko a zdrobit mişcarea populară împotriva realegerii lui la conducerea ţării, în toamna lui 2020.
Citește și Belarus are telecomanda rachetelor Iskander, Ucraina poate fi sub foc încrucişat