Recursul lui Adrian Năstase în dosarul „Trofeul calităţii”, amânat pentru 2 mai

În 30 ianuarie 2012, fostul premier Adrian Năstase a fost condamnat la doi ani de închisoare cu executare, de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în dosarul „Trofeul calităţii”, în care este acuzat în legătură cu strângerea de fonduri pentru campania electorală din 2004, când a candidat pentru Preşedinţie din partea PSD.

Liderul PSD a contestat decizia în dosarul „Trofeul calităţii”, iar judecarea recursului trebuia să înceapă luni, la Completul de cinci judecători al instanţei supreme.

La termenul de luni, Adrian Năstase, avocatul acestuia, Ion Cazacu, şi Irina Paula Jianu au cerut amânarea judecării dosarului, din cauza imposibilităţii de prezentare. Avocatul Ion Cazacu a invocat motive medicale şi a depus la dosar acte care atestă că nu se poate prezenta la acest termen.

Judecătorii instanţei supreme au luat act de solicitările de amânare a cauzei şi au dispus ca discuţiile în acest dosar să înceapă în 2 mai.

Alte articole

Adrian Năstase, despre eliminarea lui Călin Georgescu din cursa pentru președinție: „Poate că ne-am ferit de o direcție în care ajungeam într-o fundătură”

Crin Antonescu regretă! ”Posibil ca Adrian Năstase să fi fost o variantă mai bună”

După anunţarea deciziei de condamnare în dosarul „Trofeul calităţii”, Adrian Năstase declara că sentinţa este una „politică”, „murdară” şi îşi exprima convingerea că lucrurile vor fi corectate în recurs.

Decizia în dosarul „Trofeul calităţii” a fost luată cu majoritate de voturi, unul dintre cei trei judecători considerând că Adrian Năstase trebuie achitat, pe motiv că fapta nu există.

Cei doi judecători care au decis condamnarea lui Adrian Năstase la doi ani de închisoare cu executare au arătat, în motivarea deciziei din 30 ianuarie, că activitatea infracţională din dosarul „Trofeul calităţii” reprezintă un caz de corupţie la cel mai înalt nivel, protagonist fiind unul dintre cei mai importanţi exponenţi ai clasei politice româneşti.

„În acest context, în majoritate, Curtea constată că activitatea infracţională ce a făcut obiectul prezentei cauze reprezintă fără îndoială un caz de corupţie la cel mai înalt nivel, prin implicarea unui personaj care nu era un simplu preşedinte de partid, ci unul dintre cei mai importanţi exponenţi ai clasei politice româneşti, preşedinte al celui mai mare partid politic la nivelul anului 2004, prim-ministru în funcţie şi candidat cotat cu şanse reale (dacă nu chiar cu cele mai mari) la cea mai înaltă demnitate a statului român”, au notat judecătorii în motivare.

Aceştia au precizat că în cauză nu este vorba despre o simplă finanţare ilegală a unei campanii electorale, care – pare a fi de notorietate – este un fenomen obişnuit în România, ci despre punerea la dispoziţia lui Adrian Năstase a unor fonduri ilicite considerabile – de patru ori mai mari decât cele declarate oficial pentru întreaga campanie electorală a acestui candidat.

Obţinerea acestor fonduri nu ar fi fost posibilă fără implicarea nemijlocită în activitatea infracţională a unei instituţii publice, conduse de Paula Irina Jianu, „personaj aflat în sfera de influenţă” a lui Adrian Năstase şi a familiei acestuia.

În acelaşi dosar, Irina Paula Jianu, fost inspector general de stat al Inspectoratului de Stat în Construcţii (ISC), a fost condamnată la şase de închisoare şi cinci ani de interzicere a unor drepturi, pedeapsă la care i s-a aplicat un spor de un an, astfel că aceasta va executa, dacă sentinţa va rămâne definitivă, şapte ani de detenţie.

Diana Gasparovici, fost inspector general de stat adjunct la ISC, Mihail Cristian Vasile, director general al SC Eurografica SRL şi soţii Marian Ioana şi Bogdan Popovici au primit fiecare câte şase ani de detenţie, la care s-a aplicat un spor de un an, astfel că pedeapsa finală care ar urma să fie executată este de şapte ani.

Adrian Năstase a fost trimis în judecată în acest dosar în ianuarie 2009, fiind acuzat de folosirea influenţei sau a autorităţii funcţiei de preşedinte al unui partid în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase.

Potrivit rechizitoriului, în cursul anului electoral 2004, ISC, sub conducerea Irinei Jianu, „a iniţiat organizarea unui simpozion intitulat «Trofeul calităţii în construcţii»”. „În realitate, simpozionul reprezenta un cadru în care, prin instituirea unor taxe de participare, se masca strângerea unor sume de bani pentru campania electorală prezidenţială a inculpatului Adrian Năstase”, potrivit DNA.

Într-un proces separat, în 15 decembrie 2011, un complet al instanţei supreme l-a achitat pe Adrian Năstase în dosarul „Mătuşa Tamara”, în care a fost judecat pentru fapte de corupţie, alături de consilierul acestuia Ristea Priboi şi de fostul şef al al Oficiului Naţional pentru Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor (ONPCSB) Ioan Melinescu. Direcţia Naţională Anticorupţie a făcut recurs la decizia de achitare a fostului premier Adrian Năstase, a lui Ristea Priboi şi a lui Ioan Melinescu, dosarul fiind judecat la completul de cinci judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Decizia din acest proces a fost prima din cele trei cazuri deferite justiţiei de către DNA în care este acuzat Adrian Năstase, fost prim-ministru şi fost preşedinte al Camerei Deputaţilor.

În cea de-a treia cauză, privind importul unor bunuri din China, denumit dosarul „Zambaccian”, în 30 martie, Adrian Năstase a fost condamnat de instanţa supremă la trei ani de închisoare cu suspendare pentru şantaj, fiind achitat pentru infracţiunea de luare de mită.

În acelaşi dosar, soţia fostului premier, Dana Năstase, a fost condamnată la trei ani de închisoare, tot cu suspendarea executării pedepsei, pentru „participaţie improprie la folosirea de documente false la autoritatea vamală”, fiind achitată pentru complicitate la luare de mită şi şantaj.

Totodată, fostul şef al Inspectoratului de Stat în Construcţii, Irina Paula Jianu a fost condamnată la trei ani de închisoare cu executare. Astfel, instanţa a dispus în cazul acesteia o pedeapsă de doi ani de închisoare pentru folosirea bunurilor societăţii comerciale împotriva scopurilor acesteia şi o altă pedeapsă, de trei ani de închisoare, pentru participaţie improprie la folosirea de documente false la vamă. Aceste doua pedepse au fost contopite de instanţă, Jianu urmând să exercute pedeapsa cea mai grea, respectiv trei ani de închisoare.

Decizia poate fi atacată cu recurs la Completul de cinci judecători.