Lavina D’Souza nu a reușit să intre în posesia medicamentelor împotriva HIV furnizate de guvern şi de care avea atâta nevoie, din cauză stării de urgenţă instituită luna trecută în India, în încercarea de a preveni răspândirea COVID-19. Izolată într-un oraş mic, departe de locuinţa ei din Mumbai, această femeie de 43 de ani şi-a epuizat stocul de medicamente, iar acum se teme că sistemul ei imunitar este la un nivel foarte jos. „Orice boală, coronavirus sau altceva, mă va doborî foarte repede”, se teme Lavinia. Ea spunes că și alții sunt nevoiţi să sufere din cauza coronavirusului, deşi nu sunt infectaţi cu virusul.
Întrucât lumea se concentrează asupra pandemiei, experții se tem să nu piardă teren în lupta pe termen lung împotriva altor boli infecțioase, precum SIDA, tuberculoza sau holera, care ucid milioane de oameni în fiecare an. De asemenea, sunt în pericol eforturi de zeci de ani, care au permis Organizației Mondiale a Sănătății să stabilească datele țintă pentru eradicarea malariei, poliomielitei și a altor boli.
„Cu spitalele suprasolicitate de bolnavii de coronavirus şi redirecţionarea personalului medical spre aceste zone, cea mai mare frică a noastră este că resursele dedicate altor boli vor fi epuizate„, se teme dr. John Nkengasong, șeful Centrului African pentru Controlul și Prevenirea Bolilor. Situaţia este agravată în țările cu sisteme de îngrijire medicală deja supraîncărcate, precum Sudanul. Medicii de la Spitalul Național Al-Ribat din capitala Khartoum au dat publicităţii un document care detaliază măsurile luate la nivel național: mai puțini pacienți internați la Urgență, intervenții chirurgicale amânate pentru perioade nedeterminate, asistență primară eliminată pentru cazurile non-critice și medici calificați transferați la pacienții cu COVID-19.
Situaţii similare au loc însă în mai toată lumea. Chiar și în țările cu sisteme de asistență medicală extrem de dezvoltate, cum ar fi Coreea de Sud, pacienții care căutau tratament pentru boli precum TBC au fost puşi pentru o perioadă nedefinită pe lista de aşteptare. Aproximativ 30% din cazurile globale de tuberculoză – din 10 milioane, în fiecare an – nu sunt niciodată diagnosticate, iar blocajele provocate de pandemia de coronavirus ar putea mări considerabil acest procent. În Congo. care tocmai a fost centrul ultimei pandemii de Ebola, „rujeola a ucis peste 6.000 de oameni şi ste probabil să vedem o mulțime de decese indirecte cauzate de alte boli„, spune Anne-Marie Connor, director național la World Vision.
Impactul în cascadă al pandemiei nu se limitează însă numai la tratament. Alți factori, cum ar fi accesul la transport în timpul stării de urgenţă îi amenință pe pacienţi. Nici ei şi nici medicii nu pot ajunge la clinici și, de asemenea, este dificilă trimiterea de probe pentru testare. 21 de țări, în special din Africa, au raportat deja deficit de vaccinuri în urma închiderii frontierelor și anulării zborurilor, iar 14 campanii de vaccinare pentru boli precum poliomielita și rujeola au fost amânate. Campaniile de imunizare împotriva rujeolei în 24 de țări sunt deja întârziate. În aceste condiţii, teama de reapariţie a unor boli sau explozia altora sunt cât se poate de justificate. Istoria ne arată, de altfel, că în timpul unei pandemii alte boli îşi fac revenirea în forţă. Pe fondul focarului de Ebola, în Guineea, Liberia și Sierra Leone în perioada 2014-2016 mai mulți oameni au murit de HIV, tuberculoză și malarie, din cauza limitării accesului la servicii medicale. Rashid Ansumana, un expert în sănătate comunitară din Sierra Leone, care a studiat efectele pandemiei de Ebola, spune că „impactul coronavirusului va fi cu siguranță mai mare”.