De la apariţia în 2015 în centrul Mali a grupării jihadiste a predicatorului Amadou Koufa, care recrutează în primul rând adepţi din etnia fula, în mod tradiţional crescători de animale, confruntările s-au înmulţit între această comunitate şi etniile bambara şi dogon, în principal agricultori, care au înfiinţat ”grupuri de autoapărare”.
Potrivit civililor, indivizi înarmaţi au tras focuri de armă, au jefuit şi au dat foc unui sat cu circa 300 de locuitori. ”Este un sat dogon care a fost aproape distrus”, a indicat o sursă din domeniul securităţii maliene. ”Suntem pe teren împreună cu aleşi. Am numărat deja 95 de civili ucişi”, potrivit Agerpres.
În martie-aprilie 2012, nordul statului Mali a ajuns pradă grupărilor jihadiste, în mare parte dispersate de o intervenţie militară lansată în ianuarie 2013 la iniţiativa Franţei, intervenţie ce continuă. Dar zone întregi scapă de sub controlul forţelor maliene, franceze şi ale ONU, în pofida semnării în 2015 a unui acord de pace având drept scop izolarea definitivă a jihadiştilor, acord a cărui aplicare acumulează întârzieri.
Începând din 2015, aceste violenţe s-au propagat din nord către centrul ţării, uneori chiar spre sud. Ele sunt concentrate mai ales în centru, interferându-se foarte adesea cu conflicte intercomunitare, un fenomen cu care se confruntă de asemenea statele vecine Burkina Faso şi Niger.