Preşedintele rus va fi oaspetele său pentru o întâlnire de lucru, iar apoi pentru un dineu, pentru a doua oară după reuniunea lor la Versailles în 2017. Pe agendă ar urma să figureze conflictul în regiunile separatiste proruse din estul Ucrainei, care i-a atras Rusiei – împreună cu anexarea Crimeii – excluderea din G8 şi sancţiuni din partea UE. Ei vor aborda de asemenea crizele internaţionale în care Rusia joacă un rol crucial, în special războiul în Siria şi tensiunile între Iran şi SUA asupra acordului nuclear.
Potrivit Parisului, alegerea acestei întâlniri chiar înainte de G7 – convenită între cei lideri la G20 la Osaka- „este semnificativă” pentru voinţa şefului statului francez de a face ca Rusia să participe la discuţii multilaterale. De asemenea, Macron se va deplasa la Beijing în această toamnă pentru a se întâlni cu preşedintele chinez. Din 2017, liderii francez şi rus a rămas în contact cu regularitate, fără ca Emmanuel Macron să se abţină de la critici. „Europa trebuie să dialogheze cu Rusia”, care trebuie şi ea „să facă eforturi”, concluzionase el în iunie.
„În ultimele luni, contactele în domeniul politic s-au intensificat. Contactele în domeniul cultural şi umanitar sunt de asemenea foarte intense. În 2020, desfăşurarea ‘Sezoanelor ruseşti’ este prevăzută aproape în toate regiunile Franţei”, a subliniat un consilier al Kremlinului.
Referitor la Ucraina, Parisul speră „să deschidă un nou spaţiu pentru negociere” şi l-a invitat pe Vladimir Putin să răspundă „în manieră încurajatoare” gesturilor de calmare a situaţiei din partea noului preşedinte ucrainean Volodimir Zelenski.
„Principalul subiect vizibil va fi revitalizarea acordurilor de la Minsk” pentru pace în estul Ucrainei, a apreciat Aleksandr Baunov, analist la centrul Carnegie. „Principala promisiune a noului preşedinte ucrainean este să pună capăt războiului. Vladimir Putin este pregătit pentru o relansare a eforturilor de pace dacă un statut federal este acordat Donbasului”. „Acolo, există o adevărată şansă de progres. Macron ar fi încântat să pună capăt războiului din Donbas pentru a intra în istorie, la fel ca Nicolas Sarkozy în cazul Georgiei”, adaugă analistul.
Cu privire la Siria, ca şi la Iran, Parisul explică că vrea să ceară preşedintelui rus „să-şi utilizeze influenţa asupra aliaţilor săi”.
În fine, Franţa speră într-un sprijin mai puternic din partea Rusiei pentru a salva acordul asupra programului nuclear iranian (JCPOA). „În calitate de garant al JCPOA, Parisul şi Moscova trebuie să poată lucra împreună la dezescaladare”. „Dacă Rusia reafirmă că Iranul trebuie să-şi respecte obligaţiile ce-i revin prin JCPOA, aceasta ar întări mult poziţia noastră”, subliniază o sursă diplomatică franceză.
În ultimele săptămâni, Franţa a criticat arestările de opozanţi ruşi şi recurgerea excesivă la forţă. Moscova a răspuns că Franţa nu este în măsura să-i „dea lecţii” şi a acuzat-o că a utilizat „toate metodele represive” împotriva „vestelor galbene”.