Emmanuel Macron a adăugat că riscul ca războiul dintre Ucraina şi Rusia să se răspândească în alte ţări vecine nu poate fi exclus. Maia Sandu, aflată în vizită oficială în Franţa, a salutat joi ”iniţiativa” omologului său francez Emmanuel Macron de creare a unei comunităţi politice europene, care în opinia ei ar permite Republicii Moldova să-şi ”accelereze” aderarea la UE, asigurând totodată că Chişinăul nu va căuta vreo ”scurtătură” în acest proces de aderare.
”Salut iniţiativa preşedintelui Macron de creare a unei comunităţi politice europene care ar sprijini şi accelera procesul nostru de aderare la UE”, a spus Maia Sandu într-o declaraţie dată alături de omologul ei francez în faţa Palatului Elysee. ”Republica Moldova este o ţară care are o istorie europeană şi care va avea fără îndoială un viitor european”, a continuat ea, insistând asupra ”hotărârii” Chişinăului ca Republica Moldova să devină membră a UE.
”Înţelegem că aderarea la UE este un proces lung şi complex, care cere multe eforturi şi multă muncă. Nu căutăm vreo scurtătură pe acest drum. Suntem pregătiţi să facem eforturi, să muncim”, a subliniat Maia Sandu.
La rândul său, Emmanuel Macron a declarat că doreşte ca UE să ofere o ”opinie rapidă”, în săptămânile următoare, asupra cererii Republicii Moldova de aderare la UE.
Citeşte şi Maia Sandu, în Parlamentul European: „Am auzit din biroul meu bombele căzute asupra regiunii Odesa”
Pe de altă parte, şeful statului francez şi-a exprimat îngrijorarea asupra unei eventuale extinderi regionale a conflictului din Ucraina. ”Agresiunea inacceptabilă a Ucrainei de către Rusia reprezintă o ameninţare pentru întreaga regiune şi pentru (Republica) Moldova în special”, a estimat liderul de la Elysee. Franţa va rămâne vigilentă cu privire la respectarea suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Republicii Moldova, a promis Macron.
French President Emmanuel Macron says he wants the European Union (#EU) to give a “quick opinion” to #Moldova’s request for membership in the EU, as he hosts a meeting with Moldovan President Maia Sandu in Paris.https://t.co/0UYJe4tl9p
— Al Arabiya English (@AlArabiya_Eng) May 20, 2022
Republica Moldova a depus pe 3 martie cererea de aderare la UE, în aceeaşi zi cu Georgia, după ce o cerere similară a fost depusă pe 28 februarie de Ucraina.
Însă chestiunea lărgirii UE către Ucraina, Republica Moldova şi Georgia provoacă polemici şi disensiuni în cadrul blocului comunitar. Ministrul ucrainean de externe Dmitro Kuleba a criticat joi ceea ce a numit un ”tratament de zona a doua” faţă de candidatura ţării sale din partea ”unor capitale” europene.
Reacţia lui Kuleba a venit la scurt timp după o declaraţie a cancelarului german Olaf Scholz, care a spus că nu este favorabil stabilirii unei ”scurtături” pentru Ucraina în procesul de aderare la UE.
La rândul său, preşedintele Macron subliniase în intervenţia sa din 9 mai cu ocazia Zilei Europei că Ucraina, ţară atacată de Rusia, este deja ”membră cu inima a Uniunii noastre”, dar a atras atenţia că procesul de aderare la UE ”durează mai mulţi ani, în realitate mai multe decenii”. Prin urmare, el a propus ca în paralel cu acest proces de aderare să fie creată o ”organizaţie europeană nouă”, din care să facă parte statele candidate pentru aderarea şi alte state care împărtăşesc valorile democratice, precum Marea Britanie. ”Nu ne puteţi ţine la distanţă!”, i-a replicat atunci preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski.
Temerile potrivit cărora Republica Moldova ar putea fi atrasă în conflictul din Ucraina, după ce separatiştii pro-ruşi din regiunea separatistă moldoveană Transnistria au acuzat Kievul de împuşcături, explozii şi incursiuni transfrontaliere cu drone.
Săptămâna trecută, ministrul de Externe al Republicii Moldova, Nicu Popescu, a declarat pentru Reuters că există elemente interne în Transnistria care încearcă să destabilizaze regiunea şi să alimenteze tensiunile, în contextul în care Chişinăul continuă eforturile de aderare la Uniunea Europeană.