MAE precizează, într-o poziţie transmisă MEDIAFAX, că în urma publicării în ediţia electornică a cotidianului francez Le Parisien a unui articol cu privire la această notă a poliţiei judiciare, „a cerut Ambasadei României la Paris să întreprindă de urgenţă demersuri de clarificare pe lângă autorităţile franceze competente, ţinând seama şi de faptul că poziţia oficială franceză de până în prezent este că autorităţile franceze nu deţin statistici pe criteriu de cetăţenie sau pe criteriu etnic”.
Totodată, MAE ţine să arate că expresia „mis en cause” din textul original din limba franceză al articolului „Une note confirme l’explosion de la delinquance roumaine”, publicat joi de Le Parisien, desemnează „fie o persoană suspectă, fie o persoană interpelată în legătură cu circumstanţele comiterii unei fapte prevăzute de legea penală franceză, şi nicidecum o persoană inculpată împotriva căreia s-a pus în mişcare acţiunea penală”.
„Mai mult, o persoană «mise en cause» nu va fi, în mod automat, şi trimisă în judecată şi condamnată. Statisticile corecte referitoare la rata infracţionalităţii trebuie să conţină exclusiv date vizând persoanele condamnate definitiv de către o instanţă penală, care, în mod firesc, reflectă cifre mai mici faţă de numărul persoanelor din categoria «mis en cause»”, se subliniază în poziţia MAE.
Numărul infrancţiunilor comise de cetăţeni români în Franţa a explodat în perioada 2009-2011, se arată într-o notă de şapte pagini redactată la 8 iunie de Direcţia centrală a poliţiei judiciare (DCPJ) şi obţinută de cotidianul francez Le Parisien, potrivit ediţiei electronice a acestuia.
Reţele structurate au fost deja identificate, iar unele dintre ele au fost destructurate, în special la Paris, unde sunt detaşaţi poliţişti români de mai multe luni, în special pentru a ajuta la identificarea minorilor. „Cea mai mare problemă este că nu au acte, îi reţinem câteva ore, apoi îi plasăm în centre, de unde fug. De multe ori îi arestăm de două ori în aceeaşi zi”, susţine un poliţist din Paris.