Magistrații și-au mărit retroactiv salariile cu 25% și cer sumele restante pe ultimii 5 ani. Vor și recalcularea pensiilor speciale

Magistrații și-au mărit retroactiv salariile cu 25% și cer sumele restante pe ultimii 5 ani. Parchetul General a explicat în răspunsul pentru G4media.ro că există mai multe hotărâri judecătorești definitive emise de Tribunalul Dâmbovița și Curtea de Apel Ploiești prin care s-a stabilit că personalul din justiție (judecători, procurori, magistrați asimilați, grefieri, consilieri de probațiune, etc) beneficiează de un indice de salarizare (valoare de referință sectorială – VRS) de 605,225 lei, nu de 484,18 lei cum s-a stabilit prin legea salarizării unitare din 2017.

Citește și: Pensii 2023. Este în pericol sistarea plăţii pensiilor? Marius Budăi: „Exclus, nu cred că părinţii şi bunicii noştri merită ca o asemenea informaţie”

Instanțele au ajuns la concluzia că ”dreptul la valoarea de referință sectorială de 605,225 lei exista în patrimoniul personalului în iunie 2017”, prin urmare nu putea fi plafonat la valoarea de 484,18 lei de legea salarizării unitare din 2017, ”astfel încât acesta se impune a fi menținut în continuare, fără a fi afectat de dispozițiile art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personaluui plătit din fonduri publice”, potrivit răspunului PG pentru G4media.ro.

Potrivit anexelor ordinului șefei ÎCCJ cu grilele de salarizare, salariul unui judecător stagiar începe de la 7000 de lei net, iar un președinte de Curte de apel cu vechime de peste 20 de ani în magistratură ajunge la aproape 23.000 de lei net. ”Am câștigat 3.000-4.000 de lei la salariu”, a explicat un procuror.

Alte articole

Mii de locuri de muncă disponibile în diaspora! Se dau salarii de 6.500 de euro pe lună

Veste proastă, cu cât a scăzut salariul mediu net. Cum explică INS această diminuare

Citește și: Angajări poliţie 2023. Aproape 2.900 de locuri au fost scoase la concurs în instituţiile de formare a agenţilor de poliţie şi subofiţerilor. Când încep înscrierile

Potrivit noilor legi ale justiției din toamna anului trecut, ÎCCJ și Parchetul ÎCCJ sunt ordonatori principali de credite și gestionează bugetele instanțelor, respectiv parchetelor.

Deciziile de creștere a veniturilor vin pe fondul încercărilor guvernului de a adopta măsuri de austeritate prin care să acopere un deficit suplimentar la buget estimat la 20 de miliarde de lei în acest an.