Alături de cetăţeni germani, grupul cel mai numeros, s-au raliat demersului turişti din Norvegia, Danemarca şi Islanda, precum şi familii ale unor persoane contaminate, în special din rândul celor spitalizate la terapie intensivă.
Procuratura austriacă a primit săptămâna trecută din partea VSV plângerea împotriva guvernatorului Tirolului, Gunther Platter, membru al partidului creştin-democrat OeVP al premierului Sebastian Kurz, precum şi împotriva primarului din Ischgl şi altor autorităţi locale. Acestora li se reproşează că, deşi ar fi ştiut de prezenţa virusului în regiune, au întârziat decizia de a închide localurile, hotelurile şi pistele de schi pentru a nu suferi pierderi economice.
Frumoasa staţiune Ischgl, situată la o altitudine de 1.400 de metri aproape de graniţa cu Elveţia, are puţin mai mult de 1.600 de locuitori, dar capacitatea hotelurilor ei este de circa 11.000 de persoane. Însă ”Ibiza Alpilor” a ajuns acum să fie numită ”cuibul coronavirusului”, după ce sute de turişti străini ar fi contractat aici coronavirusul, mai ales într-un bar denumit Kitzloch, de unde ar fi dus COVID-19 în alte zone ale Europei.
De altfel, încă de pe 5 martie Islanda a înscris Ischgl între zonele de risc ridicat de infectare cu coronavirus şi a impus carantina obligatorie pentru toate persoanele venite de acolo, măsură care la acel moment era valabilă doar pentru cei reveniţi din Iran, Coreea de Sud şi regiunea chineză Wuhan. Puţin mai târziu şi Norvegia a procedat la fel, urmată de Germania.
Pe 7 martie un barman al localului Kitzloch a fost confirmat pozitiv pentru coronavirus, dar în afara izolării contacţilor săi nu s-a luat nicio altă măsură, barul rămânând deschis şi în continuare plin de clienţi, şeful regional al direcţiei de sănătate afirmând atunci că ”o transmitere a coronavirusului clienţilor barului este destul de improbabilă din punct de vedere medical”. Localul a fost în final închis pe 10 martie, după confirmarea a încă 15 infecţii în legătură cu respectivul barman.
Cu toate acestea, autorităţile nu s-au grăbit să ia imediat măsuri şi abia pe 13 martie s-a anunţat că începând cu data de 15 vor fi închise hotelurile, restaurantele şi pistele de schi din staţiunile montane, ceea ce alimentat suspiciunea că a existat o dorinţă de a se profita economic cât mai mult pe plan comercial de ultimul sfârşit de săptămână al sezonului.
Un adevărat val de indignare s-a declanşat în comentariile presei internaţionale, mai ales cea germană, după ce s-a aflat că guvernul local din Tirol fusese alertat cu 10 zile înaintea sistării activităţii turistice cu privire la riscul de infectare cu coronavirus în staţiunea Ischgl. Autorităţile islandeze le-au transmis celor din Tirol inclusiv lista cu numele turiştilor care au venit infectaţi de la Ischgl, dar austriecii au răspuns că aceştia au fost probabil infectaţi de un pasager italian în avion.
Autorităţile locale din Tirol mai sunt criticate şi pentru modul în care au gestionat plecarea turiştilor, care mulţi dintre ei nu au plecat direct în ţările lor şi mai întâi au înnoptat la Innsbruck înainte de a se îmbarca în avioane către ţările lor, guvernatorul Gunther Platter afirmând însă că în acest caz este vorba şi despre responsabilitatea turiştilor.
Conform unor estimări apărute în mass-media, staţiunea Ischgl ar fi la originea lanţului de infectări pentru circa jumătate din cazurile de COVID-19 confirmate în Norvegia şi pentru aproximativ o treime din cele confirmate în Danemarca.