Mai mulți bani pentru români. La cât a ajuns câștigul salarial mediu. Vești extraordinare de la INS

În 2024, economia țării a continuat să crească ca urmare a investițiilor fără precedent ale Guvernului condus de Marcel Ciolacu. În plus, măsurile-cheie inițiate de social-democrați, precum limitarea adaosurilor comerciale la alimentele de bază și plafonarea facturilor la energie, au temperat creșterile de prețuri la aceste produse și servicii și au fost determinante în reducerea continuă a inflației.

Datele INS arată faptul că câştigul salarial mediu net a crescut la 5.176 lei în luna iunie a acestui an, fiind mai mare cu 58 lei faţă de mai 2024, iar cel salarial mediu brut a fost 8.480 lei, cu 125 lei mai mare decât în luna anterioară.

Citește și Paul Stănescu anunţă data când va fi anunţată lista PSD pentru parlamentare: „Sunt multe criterii”

În cele mai multe activități din sectorul economic, în luna iunie, nivelul câştigului salarial mediu net a crescut ca urmare a acordării de prime ocazionale (prime trimestriale, semestriale, anuale ori pentru performanţe deosebite), drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi din alte fonduri (inclusiv bilete de valoare). De asemenea, creşterile câştigului salarial mediu net s-au datorat realizărilor de producţie ori încasărilor mai mari (în funcţie de contracte/proiecte).

Față de luna iunie a anului 2023, indicele câştigului salarial real a fost 107,2%, iar câştigul salarial mediu net a crescut cu 12,5%, depășind de 2,3 ori valoarea inflației.

Toate produsele la care statul a plafonat adaosurile comerciale s-au ieftinit

Rata anuală a inflației în luna iulie a fost de 5,4%, iar cea de la începutul anului (iulie 2024 comparativ cu decembrie 2023) a fost 3,2%.

Potrivit datelor INS, plafonarea prețurilor la alimentele de bază, gaze și energie, măsuri implementate de Guvernul Marcel Ciolacu la inițiativa PSD, au avut un efect direct asupra prețurilor. Astfel, comparativ cu luna iulie a anului trecut, mărfurile alimentare s-au scumpit cu 1,71%, spre deosebire de cele nealimentare, care au înregistrat un avans de 6,92%, în timp ce prețul serviciilor a crescut cu 8,52%.

Pe lângă efectul stabilizării prețurilor, datele INS scot în evidență faptul că în cazul produselor alimentare de bază, consumate, potrivit statisticilor, de peste jumătate dintre familii, costurile suportate de români sunt semnificativ mai mici comparativ cu valorile înregistrate înainte de măsura luată de Guvernul Ciolacu de plafonare a adaosului comercial.

Scăderile de prețuri cele mai semnificative la produsele alimentare au fost consemnate la făină (-30,5%), produse de morărit (-28,55%) şi la mălai (-25,96%), la care statul a plafonat adaosurile comerciale, în timp ce creșteri notabile s-au consemnat conservele din fructe (9,72%), alte produse alimentare (8%) şi vin (7,82%), care nu se află pe listă.

În plus, ca efect al măsurilor implementate de Guvernul Marcel Ciolacu, gazele s-au ieftinit cu 9,39%, energia electrică a costat cu 1,97% mai puţin, iar energia termică a consemnat o scădere a preţului de 0,9% comparativ cu luna iulie 2023. Prin măsurile de plafonare implementate de PSD, România are cel mai scăzut preț din Europa la alimente și băuturi nealcoolice

Conform datelor Eurostat, România e la cel de jos nivel al prețurilor la alimente și băuturi nealcoolice din Europa. Raportat la tot studiul, România are prețuri la bunuri și servicii cu 40% sub media europeană, în timp ce la categoria “Alimente și băuturi nealcoolice” prețurile din țara noastră sunt cu 74% sub media europeană, cele mai ieftine, fiind urmați de Polonia cu 78%.

Prin protejarea puterii de cumpărare a românilor prin măsurile de plafonare introduse repetat de guvernul Ciolacu în diferite piețe, România a înregistrat în luna iunie cea mai mare creştere anuală a vânzărilor din comerţul cu amănuntul din UE.

Volumul comerţului cu amănuntul a crescut cu 0,1% în Uniunea Europeană şi a scăzut cu 0,3% în zona euro, în iunie, comparativ cu perioada similară din 2023. În rândul statelor membre UE pentru care sunt disponibile datele, cea mai mare creştere a volumului comerţului cu amănuntul în iunie, comparativ cu perioada similară din 2023, s-a înregistrat în România (10,2%), Luxemburg (7,9%) şi Croaţia (5,4%) iar cele mai semnificative scăderi au fost în Belgia (minus 7,3%), Estonia (minus 4,1%) şi Austria (minus 3,9%).

Banca Naţională a României (BNR) a revizuit în scădere, prognoza de inflaţie pentru finalul anului 2024

Politicile PSD au avut un efect pozitiv, lucru care se vede și în deciziile BNR, care a redus, succesiv, în lunile iulie și august, dobânda-cheie, până la valoarea de 6,50% pe an. Efect direct al acestor măsuri, ROBOR la 3 luni a scăzut imediat, astfel că românii plătesc rate mai mici la creditele existente și beneficiază de o reducere a dobânzilor la cele noi.

Mai mult, BNR a a revizuit în scădere, la 4,0%, de la 4,9% anterior, prognoza de inflaţie pentru finalul anului 2024 şi anticipează că aceasta va ajunge la 3,4% la sfârşitul lui 2025. Potrivit datelor prezentate de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, tendinţa de reducere a ratei inflaţiei va continua pe cvasitotalitatea intervalului proiecţiei, însă ritmul dezinflaţiei este anticipat să încetinească vizibil în a doua parte a acestuia.

Citește și Klaus Iohannis a promulgat legea prin care se plafonează dobânzile IFN-urilor. USR contestase actul normativ la CCR, fără succes