Mai sunt doi ani de linişte. Pământul va fi lovit timp de 100 de ani de asteroizi uriaşi

Predicţiile acestea înspăimântătoare au luat naştere pe fondul datelor date publicităţii de către NASA în care se arăta că peste 400 de impacturi sunt aşteptate între 2017 şi 2113, scrie ro.stiri.yahoo.com. Datele NASA se bazează pe noi informaţii obţinute de agenţia spaţială în ultimele 60 de zile.

Citeşte şi Un asteroid CÂT O BALENĂ trece duminică pe lângă Pământ. NASA monitorizează atent traiectoria

Mulţi dintre asteroizii care vor lovi pământul vor avea un diametru maxim de 100 de metri şi potenţialul de a cauza daune semnificative. Însă oamenii de ştiinţă îngrijoraţi au avertizat şi că spre noi se îndreaptă „un monstru colosal”, un asteroid imens care ameninţă că va lovi pământul în doar şase ani.

Această informaţie vine după ce săptămâna aceasta, profesorul Brian Cox a spus că un asteroid mare cât un autobuz şi numit 2014 EC, a ajuns în luna martie la 61.637 de kilometri de Pământ. Profesorul avertizează că există „un asteroid cu numele nostru pe el” şi că e doar o problemă de timp înainte ca un asteroid destul de mare „să şteargă” viaţa de pe suprafaţa Pământului.

Alte articole

Unde fugim dacă începe al Treilea Război Mondial. Lista celor mai sigure patru locuri de pe planetă

Descoperire epocală a oamenilor de ştiinţă: ziua pe Pământ va ajunge să aibă 25 de ore

Citeşte şi ŞOCANT. ASTRONOMII au stabilit data exactă când vine APOCALIPSA. Când se termină viaţa pe TERRA

Mulţi consideră că un asteroid este responsabil de distrugerea dinozaurilor şi că un asemenea eveniment devastator ne aşteaptă şi pe noi.

Profesorul Bill Napier, un expert astronom de la Universitatea britanică din Buckingham, a declarat că o lovitură a unui asteroid sau a reziduurilor unei comete poate avea efecte devastatoare.

„Dacă aşa ceva se va întâmpla, depinzând de locul unde va lovi, va afecta viaţa pe pământ. Chimia atmosferică va fi deranjată, mai precis va fi blocată lumina soarelui. Va fi ceva asemănător unui ierni nucleare care poate dura zeci de mii de ani. Aceste comete au 200-300 de kilometri în diametru şi sunt pur şi simplu monştri care pot distruge Pământul. Riscul imediat vine însă de la asteroizii mai mici de un kilometru în diametru. Aceştia sunt cu zecile de mii şi sunt capabili să cauzeze daune la scară regională.  Unul dintre ei a lovit Siberia în 1908 şi, din fericire, nu a lovit o zonă populată. Dacă s-ar fi întâmplat asta în Londra, de exemplu, coliziunea ar fi şters de pe faţa pământului o suprafaţă de peste 150 de kilometri şi zgomotul s-ar fi auzit din altă ţară”, explică Bill Napier.

Profesorul Napier este de părere că Pământul este supus riscului a două tipuri de lovituri: asteroizii, care sunt bucăţi de rocă, şi cometele care sunt mult mai mari şi formate din gheaţă care se sparge în miliarde de bucăţi asemănătoare diamantului în timp ce lovesc Pământul. Deşi anumite comete faimoase, cum este şi Halley, au un risc redus de coliziune, există unele asemănătoare care pot avea efecte catastrofice.

Cometa Swift-Tuttle, descoperită de Lewis Swift pe 16 iulie 1862, şi de Horace Parnell Tuttle pe 19 iulie 1862, va trece pe lângă planeta noastră în anul 4479. „Cometa Halley, care are aproximativ 10 kilometri în diametru, nu trece prea aproape de pământ. Cea mai periculoasă este Swift-Tuttle  care are 27 de kilometri şi trece foarte aproape de Pământ”, explică prof. Napier.

„Cometele sunt corpuri cereşti foarte fragile, formate din gheaţă. Din când în când se prind în gravitaţia unei planete imense şi sunt aruncate spre interior. Această acţiune le poate cauza dezintegrarea. Praful poate bloca lumina soarelui şi am fi martorii unor bombardamente multiple. Acesta nu este un scenariu imaginat. Dacă privim cometele mici, vedem că ele devin un risc important pentru civilizaţia pământului. Chestiile astea zboară pe cer şi există un pericol real acolo, un pericol care nu a fost niciodată studiat în amănunt. Se poate întâmpla în orice moment. Există într-adevăr multe controverse pe acest subiect. Însă, şi mâine ar putea avea loc un dezastru”, conchide prof. Napier pentru „Sunday Express”.