„După cum au arătat dezvăluirile despre atacurile cibernetice lansate în toamna anului trecut asupra Statelor Unite, Rusia este angajată într-un intens război informaţional împotriva Occidentului. Alte ţinte ale atacurilor cibernetice ruse au inclus Germania, Estonia, România, Ucraina şi Georgia. Aşa cum declara recent în Senatul SUA James Clapper, directorul serviciilor de informaţii americane, ameninţarea rusă este «mai gravă decât se estima iniţial». Capacitatea hackerilor ruşi de a accesa reţelele informatice ale Departamentului de Stat şi Casei Albe trebuie să fie un semnal de alarmă. Statele Unite şi NATO trebuie să răspundă acestor acţiuni prin dezvoltarea unor sisteme mai eficiente de contracarare a acestei ameninţări”, afirmă George Maior într-un articol de opinie cu titlul „Războiul tăcut al Rusiei împotriva Occidentului”, publicat miercuri seară pe blogul ziarului britanic Financial Times, citat de Mediafax.
„În Europa şi în spaţiul euroatlantic, ofensiva informaţională rusă este efectuată cu o determinare şi un nivel de sofisticare din ce în ce mai ridicate. Este vorba de un război inteligent şi modern care merge dincolo de necesităţile tradiţionale în materie de informaţii privind intenţiile ţărilor inamice, care, din punctul de vedere al preşedintelui rus Vladimir Putin, se referă la orice ţară care se opune ambiţiilor sale expansioniste”, explică George Maior.
NATO, avertisment dur pentru Rusia: „Nu subestimaţi capacitatea de reacţie rapidă”
„Obiectivele tactice ale războiului cibernetic rus variază în funcţie de circumstanţe. Ca şi în cazul atacurilor cibernetice care au vizat SUA anul trecut, acţiunile similare lansate împotriva României şi altor ţinte NATO în 2013 au avut rolul accesării informaţiilor clasificate. Serviciul Român de Informaţii a reuşit să detecteze şi să blocheze aceste atacuri. (…) În alte cazuri, scopul a fost propagandistic. Un atac împotriva site-urilor guvernamentale din Germania, anul acesta, a fost revendicat de un grup care se autonumeşte CyberBerkut, fiind un act de ripostă faţă de susţinerea acordată de Germania Ucrainei”, subliniază Maior.
Potrivit fostului director SRI, operaţiunile cibernetice ale Rusiei sunt doar o parte dintr-un „spectru mult mai larg de măsuri active” împotriva ţărilor occidentale, care includ „finanţarea unor partide politice”, „crearea unor bloguri şi site-uri proruse”, „manipularea în reţelele online de socializare” şi „folosirea unor agenţi de influenţă”. „Toate aceste acţiuni au obiectivul comun de a contracara presupuşii inamici ai Rusiei prin propagarea disensiunilor şi dezinformare”, argumentează Maior.
„În pofida numeroaselor atacuri informatice împotriva Statelor Unite şi Europei, ţintele primare ale Rusiei rămân cele situate cel mai aproape de frontiere. Din acest punct de vedere, strategia lui Putin este evidentă: subminarea şi destabilizarea guvernelor alese democratic în ţările vecine, cu scopul obţinerii de câştiguri politice, economice şi a influenţei strategice. Generând susţinere internă, în aceste ţări, pentru politicile Rusiei, prin intermediul elitelor politice şi culturale şi a instituţiilor media, Putin speră să reconstruiască o sferă de influenţă europeană şi să exercite control în decizii de importanţă strategică pentru Rusia. Aceste tactici, la fel ca şi războiul informaţional propriu-zis, nu sunt noi, dar utilizarea lor a atins acum un nivel de intensitate nemaiîntâlnit de la momentul maxim al Războiului Rece”, subliniază George Maior, notând că acest proces a început în anii 2000, în contextul relansării graduale a complexului militar şi de spionaj rus sub coordonarea lui Vladimir Putin, fost ofiţer KGB şi fost director al FSB.
„Statele Unite şi numeroase ţări europene (în principal Marea Britanie, dar şi Polonia şi România) au avertizat asupra consecinţelor operaţiunilor agresive de informaţii ale Rusiei”, aminteşte Maior, subliniind că a venit vremea ca Europa şi NATO să treacă la măsuri mai puternice de contracarare a acţiunilor ruse.
„Această situaţie nu se poate prelungi. A venit timpul ca Europa şi NATO să adopte acţiuni mai ferme. Este necesară o reacţie robustă şi coerentă faţă de războiul tacit al Rusiei, prin contracararea şi neutralizarea activităţilor de spionaj ruse în statele membre. Acest lucru necesită mai multă voinţă politică, dar şi resurse suplimentare şi instrumente mai eficiente – inclusiv modalităţi legale adecvate pentru protejarea securităţii şi libertăţilor din Europa. Serviciul Român de Informaţii joacă deja un rol activ în contracararea acestei ameninţări, oferind ajutor unor aliaţi regionali precum Ucraina în sensul modernizării capabilităţilor cibernetice şi pentru monitorizarea infiltrărilor serviciilor ruse în sectoare esenţiale de activitate”, recomandă George Maior, propunând şi activităţi colective suplimentare la nivelul Uniunii Europene şi NATO.
„Cooperarea în cadrul UE şi NATO trebuie intensificată pentru a se putea răspunde amplorii provocărilor existente. (…). Occidentul are nevoie urgent de o nouă strategie de contrainformaţii care să conştientizeze caracterul ameninţării şi să aibă abilitatea de a readuce Rusia la respectarea reglementărilor internaţionale şi a normelor diplomatice specifice secolului 21”, concluzionează George Maior, care a fost director al SRI în perioada octombrie 2006 – ianuarie 2015.