Majorare salarii cu 284 de lei, s-a ajuns la 4555 de lei pe lună. Lefurile ar putea fi îngheţate din iunie!

Salarii mai mari din luna martie, conform INS, dar nu pentru toate categoriile de angajaţi. La polul opus, cele mai mici valori ale salariului net au fost consemnate în sectorul hoteluri şi restaurante (2.430 lei), scrie Agerpres.

Potrivit sursei citate, comparativ cu luna martie a anului precedent, câştigul salarial mediu net a crescut cu 15,7%. În ceea ce priveşte câştigul salarial mediu brut, acesta s-a situat la 7.290 lei, cu 445 lei (+6,5%) mai mare decât în luna februarie 2023.

Indicele câştigului salarial real a fost 101,0% în luna martie 2023 faţă de luna martie 2022 şi de 105,6% faţă de luna februarie 2023. Comparativ cu luna octombrie 1990, indicele câştigului salarial real a fost 236,5%, cu 12,5 puncte procentuale mai mare decât cel înregistrat în luna februarie 2023.

Marius Budăi, reacție fermă la adresa profesorilor care cer salarii mai mari: ”Nu există un sac de bani pe care să-l împărțim la toată lumea”

Alte articole

Compania de stat care căpușează banii publici. Salariu mediu de 24.387 de lei în 2025, iar directoarea și-a secretizat veniturile. Cum a reacționat când a fost întrebată de presă ce salariu are: „Aoleu, mult!”

Scandal la CFR Călători. Salariile scad pentru angajați, cresc pentru șefii numiți politic

„Nivelul câştigului salarial mediu net a crescut în martie 2023 în majoritatea activităţilor din sectorul economic, ca urmare a acordării de prime ocazionale (prime trimestriale, anuale, al 13-lea salariu, pentru performanţe deosebite ori pentru sărbătorile de Paşte), drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi din alte fonduri (inclusiv bilete de valoare). Creşterile câştigului salarial mediu net s-au datorat realizărilor de producţie ori încasărilor mai mari (funcţie de contracte/proiecte)”, precizează INS.

Salarii mai mari în asigurări, industria tutunului şi intermedieri financiare

Cele mai semnificative creşteri ale câştigului salarial mediu net la nivel de secţiuni/diviziuni CAEN Rev.2 s-au înregistrat astfel: cu 41,1% în activităţi de asigurări, reasigurări şi ale fondurilor de pensii (cu excepţia celor din sistemul public de asigurări sociale), cu 37,8% în fabricarea produselor din tutun, respectiv cu 31,9% în intermedieri financiare (cu excepţia activităţilor de asigurări şi ale fondurilor de pensii).

De asemenea, s-a consemnat o creştere între 8% şi 16% în fabricarea altor produse din minerale nemetalice, telecomunicaţii, activităţi de editare, fabricarea băuturilor, fabricarea de maşini, utilaje şi echipamente n.c.a, fabricarea altor mijloace de transport, activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice, activităţi de servicii anexe extracţiei, extracţia cărbunelui superior şi inferior, extracţia minereurilor metalifere, tranzacţii imobiliare, fabricarea substanţelor şi a produselor chimice, activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport.

Avertisment dur, salariile şi pensiile ar putea fi îngheţate. Datoria României a crescut enorm

Nu în ultimul rând, un avans între 5,5% şi 8% a fost înregistrat în colectarea şi epurarea apelor uzate, cercetare-dezvoltare, captarea, tratarea şi distribuţia apei, comerţ cu ridicata şi cu amănuntul (inclusiv repararea autovehiculelor şi motocicletelor), repararea, întreţinerea şi instalarea maşinilor şi echipamentelor, activităţi de spectacole, culturale şi recreative, fabricarea produselor textile, fabricarea echipamentelor electrice, activităţi de servicii în tehnologia informaţiei (inclusiv activităţi de servicii informatice), fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor şi semiremorcilor, industria metalurgică, activităţi de poştă şi de curier, fabricarea de mobilă, fabricarea hârtiei şi a produselor din hârtie, fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului, tăbăcirea şi finisarea pieilor (inclusiv fabricarea articolelor de voiaj şi marochinărie, harnaşamentelor şi încălţămintei; prepararea şi vopsirea blănurilor), construcţii.

Pe de altă parte, scăderile câştigului salarial mediu net faţă de luna februarie 2023 au fost determinate de acordarea în luna precedentă de premii ocazionale (prime anuale sau pentru performanţe deosebite), drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi din alte fonduri.

De asemenea, scăderile câştigului salarial mediu net au fost cauzate de nerealizările de producţie ori încasările mai mici (funcţie de contracte/proiecte), precum şi de angajările de personal cu câştiguri salariale mai mici faţă de medie, din unele activităţi economice.

Cele mai semnificative scăderi ale câştigului salarial mediu net la nivel de secţiuni/diviziuni CAEN Rev.2 s-au înregistrat după cum urmează:cu 10,1% în extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale; între 4% şi 5% în activităţi de producţie cinematografică, video şi de programe de televiziune, înregistrări audio şi activităţi de editare muzicală (inclusiv activităţi de difuzare şi transmitere de programe), activităţi auxiliare pentru intermedieri financiare, activităţi de asigurare şi fonduri de pensii.

În sectorul bugetar, în luna martie 2023, câştigul salarial mediu net a crescut comparativ cu luna precedentă în învăţământ (+6,8%), administraţie publică (+3,1%), respectiv în sănătate şi asistenţă socială (+1,8%), în principal ca urmare a acordării biletelor de valoare (tichete de vacanţă).

În cursul anului se înregistrează fluctuaţii ale câştigului salarial determinate, în principal, de acordarea premiilor anuale şi a primelor de sărbători, în special în lunile luate ca bază de comparaţie (decembrie, martie/aprilie). Acestea influenţează creşterile sau scăderile în funcţie de perioada în care sunt acordate, conducând, în cele din urmă, la estomparea fluctuaţiilor câştigului salarial lunar la nivelul întregului an.

Evoluţia câştigului salarial real depinde atât de fluctuaţiile câştigului salarial mediu net, cât şi de rata inflaţiei.

Potrivit datelor oficiale, în acest moment datoria publică a României a depășit 700 de miliarde de lei, ceea ce reprezintă peste 50 % din PIB. În cazul în care încasările nu vor creşte la buget, legea prevede îngheţarea salariilor, a pensiilor şi a angajărilor.