Majorarea alocaţiilor mai aşteaptă. Klaus Iohannis a retrimis legea la Parlament

„Președintele României, domnul Klaus Iohannis, a trimis vineri, 13 noiembrie a.c., Parlamentului, spre reexaminare, Legea privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 123/2020 pentru modificarea art. 3 din Legea nr. 61/1993 privind alocația de stat pentru copii, a anunţat Preşedinţia.

„Art. 3. – (1) Alocația de stat pentru copii se stabilește în cuantum de:

a) 600 lei pentru copiii cu vârsta de până la 2 ani sau de până la 3 ani, în cazul copilului cu handicap;

b) 300 lei pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 2 ani și 18 ani, precum și pentru tinerii prevăzuți la art. 1 alin. (3);

Alte articole

Scandal uriaş, se taie alocaţiile copiilor români. Totul a plecat de la preţul unui Big Mac!

Alocații 2025. Când intră banii pe card în februarie

c) 600 lei pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 3 ani și 18 ani, în cazul copilului cu handicap.

(2) Cuantumul prevăzut la alin. (1) se aplică începând cu drepturile aferente lunii iulie 2022.

(3) Începând cu drepturile bănești aferente lunii august 2020, cuantumul alocației de stat se majorează cu 20 de puncte procentuale, aplicate sumei rezultate din diferența dintre cuantumul prevăzut la alin. (1) și cuantumul acordat anterior, în luna iulie 2020.

(4) În perioada 1 ianuarie 2021-1 iulie 2022, majorarea prevăzută la alin. (3) se aplică de două ori pe an, respectiv începând cu drepturile aferente lunii ianuarie și drepturile aferente lunii iulie a fiecărui an.

(5) Începând cu drepturile aferente lunii ianuarie 2023, cuantumul alocației de stat pentru copii se indexează anual, din oficiu, cu rata medie anuală a inflației.

(6) În condițiile în care bugetul de stat poate susține un cuantum mai mare al alocației de stat pentru copii, prin hotărâre a Guvernului se poate stabili un nivel mai ridicat decât cel prevăzut la alin. (5).

(7) Titular al dreptului la alocația de stat pentru copii este copilul.

(8) Alocația de stat pentru copii prevăzută la alin. (1) lit. a) se cumulează cu indemnizația lunară, stimulentul lunar sau stimulentul de inserție, prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 148/2005 privind susținerea familiei în vederea creșterii copilului, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 7/2007, cu modificările și completările ulterioare, respectiv de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copiilor, aprobată cu modificări prin Legea nr. 132/2011, cu modificările și completările ulterioare.

(9) Dacă din calculul cuantumului alocației de stat pentru copii prevăzut la alin. (3)-(5) rezultă fracțiuni în bani, cuantumul se rotunjește la leu în favoarea beneficiarului”.

Veşti bune despre alocaţiile copiilor! Ludovic Orban: „Următoarea creştere va avea loc pe 1 ianuarie”

Prin acest act normativ, Guvernul a stabilit o aplicare treptată a măsurii impuse de Parlament prin Legea nr. 14/2020 privind aprobarea OUG nr. 9/2019, identificând resursele necesare acordării de la data de 1 august 2020 a unei creșteri de 20% din mărirea preconizată, cuantum de natură să poată fi acoperit prin efortul financiar al statului în contextul actual.

Potrivit expunerii de motive și fundamentării realizate de Guvernul României la emiterea OUG nr. 123/2020 suma totală plătită pentru acoperirea alocației de stat pentru copii a fost, în anul 2019, de 6.400.000.000 lei, iar pentru aplicarea Legii nr. 214/2019, prin care cuantumul alocației de stat s-a majorat cu 100%, s-a estimat un buget de 7.419.000.000 lei.

Majorarea alocaţiilor afectează bugetul

Prin aplicarea prevederilor Legii nr. 14/2020, începând cu luna februarie 2020, suma estimată pentru plata acestor drepturi s-ar fi ridicat la aproximativ 14.060.359.000 lei, impactul bugetar fiind de peste 6,6 miliarde de lei.

În fața unei iminente intrări în vigoare a unui act normativ fără stabilirea unor surse de finanțare certe și în contextul unor eforturi financiare neprevăzute ale statului român în combaterea răspândirii noului coronavirus, chiar persoanele vizate de măsurile de creștere a alocațiilor s-ar putea afla în situația inevitabilă de a nu beneficia de realizarea drepturilor lor. Astfel, o cheltuială bugetară semnificativă pune în pericol nu doar buna funcționare a întregului sistem de protecție socială a copiilor, ci chiar capacitatea statului român și a Guvernului de a-și îndeplini rolul și atribuțiile.

În acest context, Guvernul a acționat prompt, folosind instrumentul ordonanței de urgență pentru a preveni o atingere adusă chiar beneficiarilor măsurilor în discuție. În caz contrar, Guvernul s-ar fi aflat în situația de a decide căror categorii de beneficiari nu li se vor acorda anumite drepturi prevăzute de lege, contrar prevederilor legislației din fondul activ, o conduită contrară principiilor statului de drept.

Din această perspectivă, în spiritul cooperării loiale cu Parlamentul, Guvernul a menținut, chiar prin textul OUG nr. 123/2020, cuantumurile stabilite de Parlament și a identificat o soluție pentru creșterea graduală a alocațiilor, cu câte 20% din diferența dintre cele două sume (cea anterioară și cea preconizată prin efectul dispozițiilor Legii nr. 14/2020). Așadar, fără a reprezenta o măsură de contracarare a politicii legislative a Parlamentului, Guvernul a identificat modalitatea de punere în executare a legii, astfel încât buna funcționare a statului să nu fie pusă în pericol, cu atât mai mult în contextul unei evoluții incerte a pandemiei actuale.

Respectând pe deplin politica legislativă a Parlamentului, Guvernul a oferit o soluție normativă care să permită executarea la timp a tuturor obligațiilor bănești ale statului față de cetățeni. O respingere de către Parlament a acestei soluții este de natură să îngreuneze eforturile Guvernului de a asigura disponibilitățile surselor bugetare. O estimare privind impactului bugetar al acestor majorări financiare privind alocațiile pentru copii este în sensul unei afectări semnificative suplimentare asupra cheltuielilor bugetare până la sfârșitul anului 2020 și pentru anul viitor.

În contextul actual, pandemia a generat cheltuieli bugetare neprevăzute, dar necesare, pentru luarea unor măsuri urgente, pentru contracararea sau diminuarea unor situații imprevizibile, care au vizat atât susținerea sistemului sanitar, cât și a celui economic. Așadar, prioritățile de cheltuire a banului public trebuie să vizeze protejarea cetățenilor și a economiei de efectele fără precedent ale actualei crize provocate de pandemie. De aceea, este necesar ca procesul de legiferare să fie marcat de echilibru și responsabilitate în alocarea resurselor bugetare, susținut de un dialog deschis și eficient dintre executiv și legislativ.

România, în calitate de membru al Uniunii Europene, trebuie să respecte regulile fiscale convenite. În acest sens, amintim că la data de 4 martie a.c., în temeiul art. 126 alin. (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, s-a constatat că România nu a respectat criteriul deficitului, fiind astfel justificată inițierea unei proceduri pentru deficit excesiv. Chiar dacă la nivelul Uniunii Europene a fost suspendată aplicarea prevederilor privind responsabilitatea fiscal-bugetară europeană, ca o măsură derogatorie care vizează numai cheltuielile bugetare necesare combaterii efectelor economico-financiare generate de pandemie, această derogare nu vizează însă și alocarea unor resurse bugetare însemnate mai degrabă către consum și fără o sursă financiară certă, măsuri fără efecte în efortul de redresare economică.

Așa cum se arată și în raportul Grupului Euro din cadrul Băncii Naționale a României – „Zona Euro MONITOR – 4/2020”, cheltuieli precum cea generată de respingerea OUG nr. 123/2020 îndepărtează țara noastră de la convergența reală pe termen mediu și lung, reprezentând riscuri strategice și de credibilitate pe piețele financiare pentru România.

Citeşte şi Ludovic Orban: „România e în criză de când a câştigat PSD alegerile. E fostul partid comunist, partidul sărăciei”

Orice creștere cu impact pronunțat asupra cheltuielilor bugetare poate avea efectul unui derapaj din punct de vedere fiscal, cu importante consecințe asupra ratingului de țară, cu implicații economice negative și o afectare directă a stabilității economiei României, aspecte care, în cele din urmă, se pot reflecta în nivelul de trai al fiecărui individ. Revitalizarea economiei țării noastre, după efectele actualei pandemii, va putea fi realizată doar dacă realocarea resurselor bugetare se va face în mod echilibrat și responsabil.

Față de argumentele expuse mai sus și având în vedere competența legislativă exclusivă a Parlamentului, în calitate de organ reprezentativ suprem al poporului român și de unică autoritate legiuitoare a țării, vă solicităm reexaminarea Legii privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 123/2020 pentru modificarea art. 3 din Legea nr. 61/1993 privind alocația de stat pentru copii, astfel că majorarea alocaţiilor se amână.

Majorarea alocaţiilor, în cinci etape

Premierul Ludovic Orban a afirmat că PNL va dubla alocaţiile pentru copii, însă etapizat, aşa cum a decis Guvernul, în cinci trepte, iar ultima creştere va fi până la 1 iulie 2022. Şeful Executivului a adăugat că mai există o cale de atac, după ce Curtea Constituţională a respins sesizarea privind respingerea OUG care prevede creşterea etapizată a alocaţiilor, însă aşteaptă să vad motivarea CCR pe această decizie. Orban a adăugat că impactul leat de majorarea alocaţiilor este de 7 miliarde pe an, ceea ce ar creşte deficitul cu 0,6%.

„Dublarea alocaţiilor presupune un efort bugetar de aproximativ 7 miliarde lei pe an, ceea ce înseamnă o creştere seminificativă a deficitului cu 0,6%”, a afirmat Ludovic Orban, într-o conferinţă de presă susţinută joi la Focşani.

Întrebat dacă mai există altă cale de atac după decizia CCR, premierul a răspuns: „Cu siguranţă. Am mai trăit acest episod”. Majorarea alocaţiilor se va decide de Parlament.