Majoritatea românilor se consideră slab sau foarte slab informaţi pe teme europene

„În ceea ce priveşte nivelul de informare asupra temelor europene, doar unul din cinci români consideră că este foarte bine sau bine informat. În schimb, aproape trei din patru români cred că sunt slab sau foarte slab informați. Procentul este similar cu cel al restului europenilor”, se arată în prezentarea studiului.

Studiul arată că televiziunea este principala sursă de informare pe teme europene pentru români, dar şi pentru cetăţenii din celelalte ţări europene. Radioul şi internetul au un impact similar atât în România, cât şi în restul Europei. Diferenţa semnificativă între români şi restul europenilor apare în cazul presei scrise. Astfel, doar unul din opt români găsesc în media scrisă un mijloc de informare cu privire la chestiuni legate de UE, în timp ce unul din trei europeni folosesc această sursă de informare.

Opinia românilor privind felul în care mass-media reflectă imaginea UE este, la rândul său, apropiată de cea a restului europenilor când se referă la radio, presa scrisă şi site-uri de internet. În ceea ce priveşte televiziunea, 63% dintre români şi 55% din cetăţenii restului statelor UE cred că aceasta este obiectivă în prezentarea temelor europene.

Studiul Eurobarometru arată, pe de altă parte, că românii tind să aibă încredere în felul în care au fost conturate şi în fezabilitatea obiectivelor din cadrul Strategiei Europa 2020. Pentru mai multe dintre aceste obiective, media românilor care le cred fezabile, aşa cum au fost ele formulate, este cu cel puţin 10% mai mare decât media similară din UE.

Alte articole

Doi soți români au cucerit sudul Franței cu măcelăria lor românească. Bucatele tradiționale i-au impresionat pe francezi

Produsul iubit de români în perioada comunismului a revenit pe rafturile magazinelor. În depozit, prețul este de doar 0.80 lei

Primele trei iniţiative din cadrul stategiei Europa 2020 considerate de români a fi prioritare sunt aceleaşi cu cele alese de restul europenilor, existând, în acelaşi timp, o inversare a primelor două iniţiative. Astfel, „modernizarea pieţelor de muncă în vederea creşterii nivelului ocupării forţei de muncă” este considerată de 83% dintre români drept cea mai importantă iniţiativă din cadrul strategiei, în timp ce 79% dintre cetăţenii UE 27 cred că aceasta este a doua cea mai importantă iniţiativă. Potrivit Eurobarometru, 81% dintre cetăţenii UE 27 şi 78% dintre români consideră că cea mai importantă iniţiativă a strategiei este cea de „a îi ajuta pe cei săraci şi excluşi social şi a le permite să joace un rol activ în societate”. Cea de-a treia iniţiativă, aleasă în aceeaşi măsură de către români şi europeni (75%), este aceea de „sprijinire a unei economii care utilizează mai puţine resurse naturale şi emite mai puţine gaze cu efect de seră”.

Studiul mai arată că, în privinţa priorităţilor de dezvoltare, românii sunt aproape de opţiunile mediei europene, favorizând măsurile sociale şi de mediu, cel mai des menţionată (de către 85% dintre români şi 83% dintre europeni) fiind creşterea numărului de angajaţi.

Pe de altă parte, comparativ cu media UE 27 şi chiar faţă de media la nivelul celor 12 noi state membre, românii acordă o importanţă foarte mare libertăţilor de circulaţie, respectiv dreptului de a locui, învăţa şi munci în alte state membre UE, fapt explicabil prin amploarea fenomenului migraţiei.