Mănăstirea Dragomirna din Suceava, dotată cu panouri solare şi centrală pe biomasă

Maica stareţă a mănăstirii Dragomirna, Macrina Săuciniţanu, a declarat, vineri, într-o conferinţă de presă, că lucrările derulate prin acest proiect cu finanţare europeană s-au încheiat conform contractului şi a subliniat că antreprenorul general, firma General Construct din Suceava, a respectat programul liturgic şi zilele de sărbătoare.

Ea a precizat că s-au făcut lucrări de amenajare şi reabilitare a clădirilor ce alcătuiesc ansamblul mănăstirii, lucrări de restaurare şi conservare a iconostasului şi a componentelor artistice ale bisericii, s-a refăcut pavimentul de acces, s-a construit o nouă clădire pentru o centrală termică ce funcţionează cu biomasă şi are prevăzute, pe acoperiş şi panouri solare, a fost realizat un punct de informare turistică în curtea interioară a mănăstirii, dotat cu un sistem audioghid în format digital.

Totodată, a fost refăcut sistemul de alimentare cu apă al ansamblului mănăstiresc.

Vicepreşedintele Consiliului Judeţean Suceava Vasile Ilie a declarat, la rândul său, că acest proiect se încadrează în strategia instituţiei de a promova proiecte importante cu finanţare europeană pentru a fi absorbite cât mai multe fonduri puse la dispoziţie.

Alte articole

Prețuri mai mari la alcool pentru români. Accizele la băuturi spirtoase și vinuri spumante vor crește gradual în 2025 și 2026

„AWB-ul” șoferilor iresponsabili. Permisul de conducere suspendat va putea fi urmărit online, precum un colet

El a precizat că în urmă cu doi ani au fost semnate contractele de aproximativ 9 milioane de euro pentru lucrări de restaurare şi modernizare la trei mănăstiri din judeţul Suceava, respectiv Suceviţa, Dragomirna şi Moldoviţa, primele două fiind deja finalizate.

Mănăstirea Dragomirna a fost ctitorită de mitropolitul cărturar Anastasie Crimca şi marele logofăt Lupu Stroici între 1608-1609.

Biserica are o formă de „lamă” privită pe axa longitudinală, iar turla este foarte înaltă, având o înălţime de 42 de metri.

Biserica este decorată exterior cu elemente sculpturale cum ar fi rozete, stele, romburi, iar în zona mediană un brâu-torsadă împarte construcţia în două.

Iconostasul a fost lucrat în 1613, fiind iniţial al Mănăstirii Solca, iar în interior se află mai multe pietre funerare, între care şi cea a ctitorului, mitropolitul Anastasie Crimca.