Mănăstirea Frăsinei este singura din România în care femeile au accesul interzis. În acest sens, ctitorul mănăstirii a aruncat un blestem asupra oricărei femei care ar îndrăzni să tulbure tihna călugărilor. Primul avertisment în acest sens la afla cu doi kilometri înainte de poarta mănăstirii.
„Strict interzisă urcarea mai sus a persoanelor feminine”, prin „Legământul Sfântului Calinic”.
Turiștii care trec de primul anunț și își continuă drum spre mănăstire sunt avertizați ulterior de un alt panou, mult mai vechi, din care reiese motivul pentru care femeile au interzis. „Atenţie, legământ cu blestem! Femeile nu au acces la mănăstirea de sus.”
Mănăstirea Frăsinei, locul unde femeile nu au voie. „Mai sunt curioase din astea, care nu ştiu şi ajuns până sus acolo. Dar cele care nu ştiu trebuie să meargă să se spovedească”, susţine preotul din sat, Vladimir Apetre, care arată că accesul femeilor în mănăstire ar fi fost interzis prin legământ de blestem de ctitorul lăcaşului, episcopul Calinic. Ideea acestuia i-ar fi venit după o vizită la Muntele Athos.
Destinul tragic al celor care au încălcat restricția
Preoții din zona mănăstirii precizează că toate femeile care au îndrăznit să încalce porunca episcopului nu au scăpat nepedepsite. Primul caz a avut loc cu mai bine de 50 de ani în urmă, când o femeie ar fi venit împreună cu soțul său la o mănăstire. Pentru a putea intra în mănăstire, aceasta s-ar fi îmbrăcat în haine militare, însă unul dintre călugări a observat fapta acestia. „Pe urmă s-ar auzit că ar fi murit”, povestește preotul Ioachim Popa.
O altă tânără s-ar fi deghizat în bărbat pentru a putea vedea mănăstirea, însă și-ar fi găsit sfârșitul strivită de o mașină de lemne. Mănăstirea Frăsinei este singura din România unde femeile nu au voie să intre, însă în perioada comunistă această interdicție a fost ridicată
Călugării au găsit o soluție pentru ca femeile care ajung în zona vâlceană să se poată ruga. Mai exact au construit o biserică la o distanță de doar doi kilometri.