Manuscrisele din „biblioteca papilor” vor fi digitalizate de o firmă japoneză

Președintele director general al societății japoneze NTT Data Corporation, Toshio Iwamoto, a parafat joi la Vatican, în fața ziariștilor, un acord pe patru ani pentru digitalizarea manuscriselor din Biblioteca apostolică, în număr de 3.000. Contractul este de 18 milioane de euro (circa 6.000 euro pe manuscris) și implică doar prima fază, potrivit Agerpres.

NTT Data s-a remarcat deja în Japonia prin digitalizarea bibliotecii Parlamentului nipon. Obiectivul pe termen lung la Roma este arhivarea digitală — și, prin urmare, conservarea — celor 82.000 de manuscrise ale Bibliotecii vaticane, operațiune care a început deja acum câțiva ani cu un prim lot de 6.000 de manuscrise.

Printre cele 3.000 de lucrări pe care NTT Data, cu tehnologia numită „Amlad”, le va arhiva digital se numără circa zece manuscrise de o deosebită valoare istorică și artistică.

„Manuscrisele ce vor fi digitalizate acoperă o arie largă, de la America precolumbiană la Extremul Orient chinez și japonez, trecând prin toate limbile și culturile care au alimentat Europa”, a spus monseniorul Jean-Louis Brugues, arhivar și bibliotecar al Vaticanului din 2012. El a adăugat că Sfântul Scaun dorește „să pună astfel la dispoziția publicului imensa comoară ce i-a fost încredințată, oferind-o gratuit spre consultare pe internet”.

Alte articole

Papa Francisc, avertisment privind folosirea inteligenței artificiale. Care e pericolul semnalat de șeful de la Vatican

Papa Francisc îi critică pe Kamala Harris și Donald Trump pentru politicile lor privind avortul și imigrația „Amândoi sunt împotriva vieții”

„Comoara”, cum este numită pe site-ul Bibliotecii vaticane, mai cuprinde 1,6 milioane de cărți, 8.600 de incunabule (cărți occidentale editate în secolele al XV-lea și al XVI-lea), peste 300.000 de monede și medalii, 150.000 de desene și gravuri și circa 150.000 de fotografii. Bogatele colecții au fost adunate de la crearea bibliotecii, în secolul al XV-lea, datorită „papei umanist”, cum îl numește monseniorul Brugues pe Nicolae al V-lea (1447-1455). Acesta a decis separarea codicelor latine, grecești și ebraice, deoarece numărul lor crescuse de la 350 la 1200, și a dispus punerea lor la îndemâna cercetătorilor.Biblioteca vaticană este un loc ce interesează toată lumea, chiar și pe japonezi, în luna ianuarie fiind descoperite în arhivele Vaticanului 10.000 de documente japoneze pe hârtie de orez, numite „rulourile de la Marega”, în care este descrisă persecutarea creștinilor în perioada Edo (1603 — 1867). Documentele vor fi studiate șase ani de cercetători japonezi, conform unui acord între Biblioteca vaticană și guvernul japonez.

Contractul cu NTT Data a fost semnat în contextul în care Sfântul Scaun aplică o politică de austeritate în privința cheltuielilor de funcționare, interzicând de vineri, 21 martie, plata orelor suplimentare și înghețând angajările.