Ministerul Apărării Naționale va face exerciții de mobilizare a rezerviștilor și în acest an. „Perioadele și locurile de desfășurare ale acestor exerciți vor fi anunțate în timp util de către structurile de informare publică ale MApN. Scopul exercițiilor este de a verifica completarea cu resurse umane și materiale a unităților, realizarea coeziunii acționale între militarii activi și rezerviști, precum și instruirea specifică fiecărei arme.
Angajatorii au obligația de a asigura prezența rezerviștilor care au calitatea de salariați ai operatorilor economici, prin acordarea unui concediu suplimentar plătit de maximum cinci zile, pe baza unei adeverințe eliberate de centrul militar, conform prevederilor cuprinse la art. 75 din Legea nr. 446/2006 privind pregătirea populației pentru apărare.
Documentele pentru convocarea rezerviștilor la exerciții vor fi trimise prin intermediul structurilor specializate ale Ministerului Afacerilor Interne”, a precizat MApN.
Constantin Spînu a precizat recent că aceste ordine vor fi primite de către toți bărbații care au terminat stagiul militar obligatoriu, până la suspendarea lui în 2007. Acest lucru se întâmpla deoarece ei au intrat în evidențele de rezervă ale armatei. Menținerea unei baze de date actualizate este un lucru esențial în vederea unei viitoare mobilizări.
„Prin Legea 446/2006 privind pregătirea populației pentru apărare fiecare persoană care a satisfăcut serviciul militar are obligații militare în rezervă. Serviciul militar obligatoriu a fost suspendat în România în anul 2007.
Persoanele de genul masculin, care până în anul 2007 au satisfăcut serviciul militar, figurează în evidențele de rezervă ale armatei pe niște state de organizare care sunt puse în aplicare atunci când în România se decretează stare de război sau stare de necesitate. Atunci se activează și încadrarea unităților care sunt create doar pentru aceste stări la mobilizare.
De când există România ca stat modern, a avut proceduri de ținere a evidenței rezerviștilor. Legea din 2006 prevede ca, în fiecare an, centrele militare județene și de sector din București să desfășoare activitate de actualizare a bazelor de date cu rezerviști.
Și acum, în cazul unei persoane, care a făcut armata înainte de 2007, la trecerea în rezervă a primit un livret militar care atestă calitatea de rezervist și care avea atașat niște documente privind unitatea la care trebuie să se prezinte în cazul de mobilizare al armatei”, a declarat, generalul Constantin Spînu pentru Fanatik.
Rezerviștii voluntari sunt plătiți de armată și participă la două săptămâni de instrucție pe an. Această categorie de personal are un rol important în completarea și consolidarea rezervei armatei, contribuind la creșterea capacității de mobilizare în cazul unor situații de criză sau conflict.
Este posibil ca oamenii să confunde termenii sau să nu cunoască diferența dintre rezerviștii voluntari și rezerva armatei. Aceștia din urmă reprezintă în general persoanele care au trecut prin serviciul militar obligatoriu sau au avut calitatea de militar în trecut și care pot fi chemate în serviciul militar în situații de urgență.
„După 2007, după ce s-a suspendat serviciul militar obligatoriu, a trebuit să fie găsite soluții pentru împrospătarea acestei rezerve. Una dintre soluții au fost rezerviștii voluntari. Adică, orice cetățean român, bărbat sau femeie, poate să se ducă la un centru militar și să se înroleze.
Noi scoatem anual la încadrare undeva la 2-3.000 de posturi de rezerviști voluntari, pe toate categoriile, soldați, maiștrii, subofițeri”, a mai declarat el.
Aceste ordine de chemare, potrivit oficialului MApN, sunt primite doar atunci când apar schimbări în evidența rezervistului. Ele se pot referi la unitatea la care ar urma să fie mobilizat.
Totodată, se pot referi și la ieșirea din evidență a celor de peste 55 de ani. Rezerva armatei include 50.000 de oameni, în timp ce efectivele ei active se ridică la 70.000.
„Rezerviștii pot fi menținuți în evidențe până la 55 de ani – cei care au avut calitatea de soldat sau caporal – sau 62 de ani în cazul subofițerilor, maiștrilor militari și ofițerilor. În fiecare an, cei care depășesc aceste limite de vârstă sunt scoși din evidențele militare, iar în locul lor sunt aduși cei care sunt rezerviști, dar care nu fuseseră repartizați în ștatele de organizare sau care sunt pur și simplu mutați pe alte funcții.
Doar aceștia vor fi convocați la centrele militare, deci doar în situația în care în evidența rezervistului intervin modificări, i se schimbă unitatea la care sunt repartizați, nu fusese repartizat până atunci – centrul militar din județul respectiv îi trimite rezervistului oricând un ordin de chemare pentru a evita aglomerați.
Actualizarea evidenței de rezervă a armatei este o obligație legală care se efectuează în fiecare zi din an. Oamenii sunt chemați doar în situațiile în care în evidențele centrelor din județ apar astfel de modificări. Durează câteva minute această verificare și asta este tot. Toată această panică, artificial creată, nu are un fundament real. Nu avem în plan să deranjăm oamenii. Ei sunt chemați doar atunci când apar modificări în evidențele militare”, a mai precizat generalul Constantin Spînu.
De precizat că rezerviștii care se prezintă la mobilizare vor fi plătiți în acest timp, iar angajatorii acestora au obligația de a acorda un concediu suplimentar plătit de maximum 5 zile, pe baza unei adeverinţe eliberate de centrul militar, conform prevederilor cuprinse la art. 75 din Legea nr. 446/2006.
Deși MOBEX VN-VS-23 este un simplu exercițiu și nu are nimic de-a face cu o mobilizare reală pentru un conflict, rezerviștii care nu răspund la acest apel sunt pasibili de amenzi apreciabile. „Rezerviştii voluntari şi rezerviştii din planurile de mobilizare sunt obligaţi să participe la antrenamentele şi exerciţiile de mobilizare la solicitarea instituţiilor cu atribuţii în domeniul apărării şi securităţii naţionale“, se arată în Legea 446 din 30 noiembrie 2006 privind pregătirea populaţiei pentru apărare. Cei care refuză să primească ordinul de chemare vor primi amenzi la o cotă situată între 8 și 16 puncte. Cum în acest caz valoarea unui punct de amendă este, conform legii, 20% din valoarea salariului minim brut pe economie, iar acesta este cotat la 3.000 de lei, amenzile vor fi de cel puțin 4.800 de lei și vor atinge cel mult 9.600 de lei.
Apoi, neprezentarea la exerciţiile şi antrenamentele de mobilizare este și ea pedepsită cu amendă, iar aceasta este cuprinsă între 2 și 6 puncte, adică poate începe de la 1.200 de lei și ajunge la cel mult 3.600 de lei.
Conform unor date, în acest moment, România are 70.000 de militari activi, dar numai 60.000 în rezervă, cifră considerată total insuficientă pentru o capacitate robustă de răspuns militar în caz de criză. Și asta pentru că în 2007 s-a suspendat pe timp de pace efectuarea stagiului militar, dar nu s-au introdus servicii militare alternative care să fie atractive pentru tineri. Vorbim de aceste servicii remunerate, de rezerviști voluntari, pe care abia acum, cu greu, la punem la punct, servicii adoptate de mult de țări ca Polonia, de exemplu.