Klaus Iohannis la bilanţul MApN: Ţara noastră a dovedit că poate fi un furnizor de securitate

UPDATE Discursul preşedintelui Klaus Iohannis la bilanţul MApN, transcris de Administraţia Prezidenţială:

„Domnule Preşedinte al Camerei Deputaţilor,
Domnule Prim-ministru,
Domnule Ministru al Apărării Naţionale,
Domnule general, şef al Statului Major General,
Doamnă Ministru,
Doamnelor şi domnilor generali, amirali, ofiţeri, maiştri militari şi subofiţeri, salariaţi civili,
Stimaţi invitaţi,

În fiecare an, particip cu emoţie alături de dumneavoastră la bilanţul Ministerului Apărării Naţionale, pentru a-i onora pe toți cei care servesc patria sub drapelul tricolor.

Activitatea Ministerului Apărării Naționale a fost, în 2016, una extrem de consistentă, care merită din plin aprecierea şi felicitările noastre. Armata este o instituție de bază a statului român, pe care cetățenii țării noastre o privesc cu încredere și cu mândrie. Acest nivel de preţuire se datorează profesionalismului militarilor și civililor care îşi îndeplinesc misiunile cu patriotism şi devotament. Pentru efortul şi sacrificiile pe care le faceţi în fiecare zi, vă mulţumesc!

Alte articole

Ucraina a informat că o rachetă rusească ar fi trecut pentru aproximativ două minute prin spaţiul aerian al României. MApN: Sistemul de supraveghere aeriană al României nu a detectat o astfel de situaţie

Klaus Iohannis, primul mesaj după ce noul Guvern al României a depus jurământul: „Intrați într-o perioadă dificilă”

Doamnelor și domnilor,

Ne aflăm într-un context deosebit de dinamic al transformărilor mediului internațional, caracterizat de acutizarea fără precedent, după sfârșitul Războiului Rece, a provocărilor la adresa securității globale și regionale.

Prelungirea conflictului din Ucraina, fără întrevederea unei soluții politice viabile, tergiversarea găsirii unei căi rezonabile și negociate pentru a pune capăt războiului din Siria, care se suprapune pe un context deja precar al securității regionale în Orientul Mijlociu şi Nordul Africii, virulența terorismului islamic anti-occidental practicat de Daesh și criza produsă de afluxul masiv de refugiați în căutare de azil în Europa sunt cele mai semnificative coordonate ale acestei situații.

Într-un astfel de context, devine cu atât mai important pentru România să-şi dezvolte direcţiile pe care îşi fundamentează politica externă. În acest sens, pentru noi rămân prioritare consolidarea parteneriatului strategic cu Statele Unite ale Americii şi construirea unui profil mai puternic în NATO şi Uniunea Europeană, ca piloni strategici pentru garantarea securităţii ţării noastre.

Anul trecut, pentru prima dată, NATO a prevăzut un proces regulat de evaluare politico-militară pentru Europa de Sud-Est. Mai mult, Uniunea Europeană a adoptat în anul 2016 o Strategie Globală de Politică Externă şi de Securitate, urmând a pune în aplicare un Plan de Implementare a acesteia, cu obiective concrete.

Cooperarea dintre NATO și Uniunea Europeană reprezintă o prioritate strategică pentru ambele organizații, în baza declarației comune semnate de liderii acestora, cu ocazia Summitului de la Varșovia din anul 2016.

De altfel, acel Summit a marcat şi succesul demersurilor statului român pentru o abordare echilibrată între Marea Baltică și Marea Neagră a riscurilor de securitate care vizează flancul estic, obținându-se un pachet complex şi integrat de măsuri, în plan terestru, aerian și maritim pentru regiunea din care facem parte.

După progresele înregistrate în domeniile terestru şi aerian, mă bucură faptul că recent au fost agreate măsuri de consolidare a prezenţei aliate şi pe dimensiunea maritimă, la Marea Neagră.

Cu toții ne dorim ca România să fie o țară puternică și respectată în Europa și în lume. Ţara noastră a dovedit că poate fi un furnizor de securitate, iar acest statut poate fi consolidat atât prin măsuri de politică externă, cât şi prin măsuri care vizează creşterea capacităţii operaţionale a armatei. Un stat capătă credibilitate strategică internaţională dacă are o armată puternică. Avem nevoie de o armată bine dotată și instruită, așa cum am prevăzut în Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2015-2019 și în Planul de Implementare a acesteia. Ministerului Apărării Naționale îi revin sarcini importante în aceste demersuri.

În context, doresc să transmit întreaga mea apreciere pentru eforturile susţinute ale instituţiei dumneavoastră, orientate spre materializarea priorităților strategice ale Ministerului Apărării Naţionale, aferente anului 2016, care au vizat, în principal, continuarea transformării Armatei, operaționalizarea structurilor aliate de pe teritoriul țării noastre, precum şi creșterea calității vieții personalului Armatei.

Cu acest prilej, vreau să subliniez realizările deosebite privind operaționalizarea, în anul 2016, a Unității NATO de Integrare a Forțelor şi a Comandamentului Diviziei Multinaționale Sud-Est, precum şi operaționalizarea scutului antirachetă de la Deveselu.

În perioada imediat următoare Summitului NATO de la Varșovia, în cadrul Administrației Prezidențiale a fost elaborat Planul de Implementare a deciziilor luate la Summit și a fost iniţiată punerea în aplicare a acestora.

În contextul obiectivelor generale asumate de ţara noastră în cadrul Alianţei, Ministerului Apărării Naţionale îi revin, în mod firesc, o serie de sarcini specifice referitoare la constituirea Brigăzii Multinaţionale pe teritoriul României: dezvoltarea iniţiativei Cadrului multinaţional de instruire la nivel întrunit în România; proiectarea unei prezenţe aliate adaptate în domeniile maritim şi aerian în regiunea Mării Negre şi participarea la implementarea măsurilor aliate pentru asigurarea prezenţei înaintate consolidate pe segmentul nordic al flancului estic.

Ştiu foarte bine că existe progrese în direcţia implementării acestor obiective şi mă bucură acest lucru. Vă încurajez să depuneţi toate eforturile pentru a găsi soluții la problemele încă nerezolvate, în special, la cele care impun cooperare în cadru aliat.

Bugetul apărării a reprezentat pentru mine, aşa cum bine ştiţi, o prioritate. Asigurarea finanțării de 2% din PIB în acest an, în concordanță cu angajamentul politic asumat în plan naţional în ianuarie 2015, creează condiții pentru implementarea tuturor obiectivelor asumate. Sunt totuşi necesare măsuri organizatorice și manageriale responsabile și oportune.

Responsabilitățile ce revin României în urma deciziilor asumate la Varșovia trebuie să fie rezultatul unui efort conjugat şi cuprinzător al instituțiilor cu atribuţii în domeniul securității și apărării, în beneficiul României și al tuturor românilor.

De aceea, cooperarea interinstituţională, în general, şi cea dintre Ministerul Apărării Naționale și Ministerul Afacerilor Externe, în special, devine esențială.

Doamnelor și Domnilor,

Avem un cadru conceptual și normativ solid, fundamentat pe Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2015-2019 şi pe Planul de implementare a acesteia, pe Legea de planificare a apărării, Carta Albă a Apărării, şi Strategia militară, alături de Planul de implementare a deciziilor adoptate la Summitul NATO de la Varșovia cu implicații pentru România.

De asemenea, bugetul destinat în acest an apărării asigură premisele ca obiectivele ambițioase pe care vi le-ați asumat pentru 2017 să fie îndeplinite.

În încheiere, vreau să subliniez faptul că resursa cea mai preţioasă a Armatei României sunt militarii și civilii care activează în acest domeniu. Femeile și bărbații care îşi dedică viaţa vocaţiei de a servi patria sub drapelul tricolor alcătuiesc un adevărat corp de elită, nu numai prin asumarea unor standarde morale şi profesionale înalte, dar şi a multor sacrificii.

Atât în ţară, cât şi în teatrele de operaţii, dumneavoastră vă aflaţi mereu acolo unde România o cere, desfăşurându-vă activitatea cu patriotism, loialitate și modestie, sub deviza «Onoare și Patrie».

Vă mulțumesc tuturor pentru ceea ce faceți pentru ţară şi vă doresc mult succes în activitate!”

Bugetul Apărării a fost subiect de controverse politice la începutul acestui an. Noul ministru al Apărării, Gabriel Leş, declara pe 4 ianuarie, în cadrul audierii sale pentru numirea în funcţie în comisiilor parlamentare de apărare, că MApN îşi propune să continue programele de înzestrare ale armatei, făcând referire la achiziţia avioanelor F16 şi preconizata cumpărare a patru corvete construite de către compania Damen la şantierul naval de la Galaţi. De altfel, Leş a fost secretar de stat în guvernul precedent ocupându-se în special de programele de înzestrare.

Controversele au apărut după ce Ministerul de Finanţe a făcut publică prima variantă a bugetului de stat, în care Ministerul Apărării Naţionale nu primea cei 2% din PIB, deşi era obligaţie asumată de România faţă de aliaţii din NATO. Exista însă posibilitatea ca MApN să ajungă la un buget de 2,18% cu ajutorul unor credite de angajament, faţă de 1,3% provenit din credite bugetare. Astfel, pe lângă cele 11 miliarde lei alocate direct de la buget, Apărarea ar fi putut primi, ipotetic până la 18,6 miliarde lei, prin credite de angajament.

La o zi după publicarea proiectului de buget, preşedintele PSD, Liviu Dragnea, pe 24 ianuarie, a anunţat că bugetul va fi revizuit, la solicitarea sa şi a primului-ministru Sorin Grindeanu, astfel încât cei 2% să fie asiguraţi din credite bugetar. Liviu Dragnea a susţinut că şi, în varianta iniţială, era prevăzut acelaşi procent de 2%, arată News.ro.

”La Apărare prevăzuseră 2% compus din 1,5% credite bugetar şi 0,5% credite de angajament care stătea în picioare în sensul că au spus că o parte din investiţii nu pot fi efectiv plătite în acest an, dar solicitarea mea şi a primului-ministru a fost foarte clară: să fie 2% pentru Apărare din credite bugetare pentru că este un angajament. Dacă Ministerul Apărării nu va fi în stare să cheltuie aceşti bani, o să vedem la vremea respectivă”, a spus Dragnea.

Tot pe 24 ianuarie, preşedintele Klaus Iohannis a spus că va studia cu atenţie nu doar dacă este respectat angajamentul României faţă de NATO de a aloca 2% din PIB pentru apărare.

”Pentru mine un punct extrem de important va fi bugetul pe securitate naţională şi asta nu înseamnă nu doar armata. O să mă uit cu foarte mare atenţie pentru că, indiferent de jocurile politice, cu securitatea naţională nu are voie să se joace nimeni (…) Dacă intrăm în zone de revanşisme politice, am face o mare eroare”, a declarat Klaus Iohannis.

În varianta finală, adoptată de către Parlament, bugetul Apărării a crescut până la pragul de 2%. Ministrul Leş a precizat că peste 47% din buget merge către înzestrare. Astfel, Ministerul Apărării Naţionale, care va avea un buget de 16,32 miliarde lei. Noul buget este în creştere cu 52% faţă de nivelul din 2016.

Efortul depus de România pentru suplimentarea alocării pentru sectorul apărării a fost apreciat pe plan extern. Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO, afirmă, într-o declaraţie remisă presei pe 16 februarie, că România a devenit un exemplu pentru celelalte state NATO prin alocarea a 2% din PIB, Stoltenberg salutând angajamentul ferm al României faţă de Alianţă atât militar, cât şi financiar.

”Felicit România pentru eforturile majore să crească bugetul Apărării la 2% din PIB în anul 2017. Într-o lume cu ameninţări complexe şi crescânde, avem nevoie atât de cheltuieli mai mari cu apărarea, cât şi de o împărţire mai echitabilă a poverii. România le furnizează pe amândouă dând un exemplu de urmat pentru ceilalţi aliaţi”, se arată în declaraţia lui Jens Stoltenberg.

Rămâne incertă achiziţia corvetelor preconizată de către guvernul Cioloş. Guvernul a aprobat, pe 29 noiembrie 2016, Hotărârea pentru achiziţia a patru corvete multirol, care vor fi produse la Şantierul Naval Damen Galaţi S.A. Valoarea estimată a programului, pe întreaga perioadă de şapte ani, este de 1,6 miliarde euro, inclusiv TVA, sumă în care sunt cuprinse şi achiziţia muniţiilor şi suportul logistic iniţial, care include şi instruirea echipajelor, precizează Guvernul.

Construcţia şi dotarea navelor se vor realiza în România, la Şantierul Naval Damen Galaţi S.A, parte a Damen Shipyards Group-Olanda, care va colabora cu operatori economici din industria naţională de apărare, atât în activitatea de realizare propriu-zisă a corvetelor, cât şi în proiecte de modernizare a altor nave din dotarea Forţelor Navale Române, respectiv a celorlalte obligaţii de acţiuni compensatorii (offset) ce revin companiei olandeze. Conform procedurii specifice avute în vedere, activităţile compensatorii aferente contractului se vor desfăşura prioritar în următoarele domenii: activitatea de modernizare a altor capabilităţi ale forţelor navale române, realizarea facilităţilor de instruire, constituirea centrului de mentenanţă şi a facilităţilor de depozitare a muniţiilor în România.

Fiind vorba de un contract de achiziţie de armament cu costuri foarte mari, este nevoie de acordul Parlamentului, potrivit legii.

Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a afirmat, miercuri, că Guvernul Grindeanu ar trebui să anuleze Hotărârea de Guvern prin care Cabinetul Cioloş a aprobat procedura de achiziţie a patru corvete de la compania Damen întrucât achiziţia nu a fost nu aprobată de către Parlament.

”Hotărârea de Guvern nu putea fi adoptată fără să existe aprobarea Parlamentului. Ceea ce cred eu că va face Guvernul şi trebuie să facă este să abroge acea Hotărâre de Guvern şi să reia procedura legală care înseamnă eventual memorandum în Guvern, solicitarea de la Parlament pentru aprobare după care să purceadă la Hotărârea de Guvern care să aibă un rezultat sau altul”, a declarat Liviu Dragnea, miercuri, la Antena 3.

Potrivit liderului PSD, abrogarea HG ar trebui urmată de o analiză suplimentară a condiţiilor de achiziţie a corvetelor multifuncţionale. ”Din punct de vedere al preţului, din punct de vedere al dimensiunii offset-ului în România, din punct de vedere al utilităţii tehnicii militare respective şi din punct de vedere al poziţionării noastre strategice cu partenerii din NATO. Toate aceste elemente trebuie luate în calcul pentru că aşa face orice ţară din lume”, a mai spus Dragnea.

Fostul premier Dacian Cioloş şi fostul ministru al Apărării Mihnea Motoc au dat publicităţii, joi, o declaraţie de presă în care susţin că Hotărârea de Guvern a respectat procedura legală pentru achiziţiile importante de tehnică militară întrucât actul normativ nu reprezintă un contract, ci doar stabileşte procedura de urmat.

”În conformitate cu prevederile legale existente, iniţierea achiziţiei publice ar fi avut loc numai după aprobarea condiţiilor de achiziţie de către Parlamentul României. Urmând întru totul procedura stabilită de lege, în mod transparent, Guvernul a informat Parlamentul României, căruia i-a solicitat aprobarea prin Lege a condiţiilor de achiziţie a navelor militare marine respective. În absenţa unui aviz din partea Parlamentului, Guvernul, la acea data, nu a luat nicio decizie în privinţa negocierilor, tocmai pentru că procedura legală a avizării de către Parlament nu era finalizată”, spun Dacian Cioloş şi Mihnea Motoc.

Cei doi nu contestă dreptul actualului guvern de a sista negocierile cu compania olandeză Damen pe baza unor considerente de oportunitate, însă nu invocând o nelegalitate a hotărârii adoptate de Guvernul Cioloş. ”Respingem categoric ideea că o astfel de abrogare ar putea avea ca temei nerespectarea condiţiilor legale de adoptare a Hotărării de Guvern respective. Prin anularea acestei proceduri de achiziţie, Guvernul actual trebuie să-şi asume şi că renunţă la construcţia unor nave militare în şantierele navale din România, din Galaţi şi Constanţa, unde lucrează peste 25.000 de români şi care asigura în acelaşi timp un nivel de investiţii de peste 1,6 miliarde euro”, precizează Cioloş şi Motoc.