În prima zi a reuniunii miniştrilor Apărării din statele membre NATO, ministrul Gabriel Leş a participat la două sesiuni de lucru formale în cadru aliat – prima referitoare la evoluţiile şi implicaţiile pentru Alianţă în ceea ce priveşte Tratatul privind Forţele Nucleare Intermediare (INF), iar cea de a doua – la implementarea posturii de descurajare şi apărare, scrie Agerpres.
„În cadrul discuţiilor, miniştrii şi-au exprimat îngrijorarea faţă de continuarea de către Rusia a dezvoltării şi dislocării sistemului de rachete SSC-8, prin încălcarea Tratatului INF. A fost subliniat faptul că aceasta reprezintă un risc semnificativ la adresa securităţii euroatlantice şi că NATO va continua să menţină o postură credibilă şi eficientă de descurajare şi apărare. Elementul central al discuţiilor a vizat identificarea implicaţiilor încălcării de către Rusia a tratatului şi modul în care Alianţa trebuie să se adapteze la această nouă situaţie”, se arată în comunicat.
Pe de altă parte, potrivit MApN, miniştrii Apărării au notat progresul înregistrat în implementarea deciziilor adoptate la ultimele summituri aliate, inclusiv la cel care a avut loc la Bruxelles în iulie 2018, trasând, totodată, direcţionări politice referitoare la acele domenii în care se realizează întârzieri în implementare.
Au fost aprofundate aspecte referitoare la implementarea Iniţiativei NATO privind creşterea gradului de operativitate şi răspuns (NATO Readiness Initiative/NRI), respectiv conceptul militar de reîntăriri (Reinforcement concept). Totodată, a fost adoptată Directiva Politică 2019, document esenţial pentru direcţionarea planificării apărării în cadrul NATO pentru următorii patru ani, informează MApN.
Miercuri, în cadrul primei zile a reuniunii, un element important şi vizibil pe agenda aliată a fost partajarea echitabilă a responsabilităţilor, se precizează în comunicatul citat. Astfel, cu prilejul cinei de lucru, a fost subliniată importanţa planurilor naţionale referitoare la implementarea Angajamentului aliaţilor privind asigurarea resurselor alocate apărării (Defence Investment Pledge – DIP), adoptat la Summitul din Ţara Galilor din 2014, pe toate cele trei dimensiuni – Cash/ Capabilities/ Contributions. În context, România şi-a reconfirmat angajamentul pentru continuarea alocării a două procente din PIB pentru cheltuielile de apărare şi pentru menţinerea acestui nivel de alocare în următorii ani, subliniază MApN.