Marşul „Oraş accesibil pentru oameni”, sâmbătă, în Bucureşti

Organizatorii anunță că, în mod constant, la nivelul Municipiului București, sunt sfidate prevederile minime legale cu privire la accesibilizare. Un caz concret este noul pasaj pietonal de la Piața Presei.

„După ce anul trecut am semnalat imposibilitatea unei persoane în scaun de a utiliza pasajul de la Piața Universității, anul acesta Primăria a dat în folosință pasajul de la Piața Presei, desființând trecerea de pietoni, fără a asigura posibilitatea persoanelor cu mobilitate redusă de a traversa în siguranță strada. La trei săptămâni de la inaugurare, pasajul este în continuare neaccesibilizat, în ciuda declarațiilor Primăriei Generale că „vor fi luate măsuri imediate de accesibilizare”.

Iată scrisoarea pe care organizatorii marșului doresc să o trimită primarului general Sorin Oprescu:

Domnule Primar General Sorin OPRESCU,

Pentru al doilea an consecutiv, în București, se organizează Marșul Oraș accesibil pentru oameni! Anul trecut, peste 400 de persoane, dintre care 200 persoane cu dizabilități, au participat la acest eveniment. Având în vedere că lucrurile nu s-au schimbat în bine, pornim din nou într-un marș prin care dorim să vă atragem atenția asupra uneia dintre cele mai acute și, totuși, ignorate probleme la nivelul Bucureștiului: accesibilizarea orașului.

De altfel, politica municipalității pare să fie în continuare dedicată mașinilor, iar nu oamenilor: în anul care s-a scurs am fost martorii unui nou exemplu de lipsă de considerație a autorităților publice cu privire obligațiile legale și la drepturile persoanelor cu dizabilități – darea în folosință a pasajelor pietonale neaccesibilizate de la Piața Presei și desființarea unei treceri pentru pietoni în zonă.

Semnatarii prezentului document solicită Primăriei Municipiului București să ia măsuri urgente cu privire la accesibilizarea spațiului public în București, în temeiul:

Legii 448/ 2006 (actualizata în ianuarie 2008) , Art. 7, (1): „Promovarea şi respectarea drepturilor persoanelor cu handicap revin, în principal, autorităţilor administraţiei publice locale unde îşi are domiciliul sau reşedinţa persoana cu handicap şi, în subsidiar, respectiv complementar, autorităţilor administraţiei publice centrale, societăţii civile şi familiei sau reprezentantului legal al persoanei cu handicap.”
Normativului (nr. 051 publicat în Monitorul Oficial din 5 martie 2013, corolar legii 448) privind adaptarea clădirilor civile și spațiului urban la nevoile individuale ale persoanelor cu handicap, document în care sunt detaliate toate obligațiile minime ale autorităților publice locale cu privire la accesibilizarea spațiului. Prevederile Normativului se aplica si la proiectarea lucrarilor de interventie pentru consolidarea, extinderea, modernizarea, modificarea si/sau cladirilor civile, precum si pentru modernizarea/reabilitarea spatiilor urbane existente, cu respectarea legislatiei aplicabile in domeniu (NP 051-2012 – I.2.2 (3))

Convenției privind Drepturile Persoanelor cu Dizabilități (ratificată de România): „Scopul prezentei Convenţii este de a promova, proteja şi asigura exercitarea deplină şi în condiţii de egalitate a tuturor drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului de către toate persoanele cu dizabilităţi şi de a promova respectul pentru demnitatea lor intrinsecă. Persoanele cu dizabilităţi includ acele persoane care au deficienţe fizice, mentale, intelectuale sau senzoriale de durată, deficienţe care, în interacţiune cu diverse bariere, pot îngrădi participarea deplină şi efectivă a persoanelor în societate, în condiţii de egalitate cu ceilalţi.”

Având în vedere cele două documente fundamentale mai sus invocate și experiența personelor cu dizabilități, cele mai flagrante probleme, la nivelul accesibilizării, sunt:
bordurile nu sunt coborâte la nivelul de „maxim 2 cm”, așa cum este prevăzut în Normativ;
parcarea mașinilor pe trotuare reprezintă un impediment major în ceea ce privește deplasarea persoanelor cu mobilitate redusă (în Normativ este prevăzut ca lățimea trotuarului sa fie de minim 1,80 m pentru trafic constant in dublu sens, astfel că Primăria trebuie să ia masuri pentru eliberarea trotuarelor de masinile parcate ilegal, inclusiv cele parcate pe trotuarul din fata Primariei Municipiului Bucuresti);
calitatea foarte proastă a trotuarelor (gropi, șanțuri, capace de canal care nu sunt la nivel etc);
cele mai multe semafoare nu sunt accesbilizate acustic pentru persoanele cu deficiențe de vedere;
marcajele tactile, acolo unde exista, sunt de o calitate foarte proastă, generând situații de risc pentru toți pietonii;
Timpii de semaforizare pentru pietoni, în unele dintre intersecții, sunt foarte scurți, astfel că persoanele cu probleme de mobilitate nu pot traversa intersecția în siguranță;
Lipsa unor măsuri de calmare a traficului si reducere a vitezei în limitele legale pun în pericol oamenii ;
Securizarea trotuarelor prin obligarea proprietarilor să-și consolideze fațadele clădirilor, precum și să dea jos țurțurii pe perioada iernii, astfel încât să nu existe niciun risc pentru pietoni;
Desfășurarea unor activități economie pe trotuar (ex: chioscuri de flori, tarabe etc) sunt un impediment pentru pietoni pe trotuare (conform Normativului, aceste acțiuni sunt interzise în condițiile în care afectează continuitatea trotuarelor);
Existența chioșcurilor și a panourilor publicitare in zona intersectiilor reduc vizibilitatea, afectand siguranța rutiera și, in primul rand, a pietonilor (Codul Rutier – art 5. 4) Se interzic amplasarea construcţiilor de orice fel şi practicarea actelor de comerţ pe trotuar sau pe acostament, în parcările amenajate sau pe partea carosabilă, în condiţiile în care acestea ar afecta siguranţa circulaţiei pietonilor şi vehiculelor)
Realizarea proiectelor de amenajare urbană, indiferent de dimensinea lucrărilor, nu conțin elementele minime obligatorii de accesibilizare (prin coborarea la nivel a trotuarelor, încastrarea elementelor tactile, semoforizare acustica, stații cu delimitare contrastantă, ridicarea trotuarelor în zona statiilor, etc)

Dincolo de obligațiile ce revin instituțiilor publice cu privire la accesibilizare, problemele expuse mai sus reprezintă piedici în calea mersului pe jos pentru orice potențial pieton din București. Principalii beneficiari ai măsurilor minime stipulate de lege sunt persoanele cu dizabilități și persoanele cu mobilitate redusă (părinți cu cărucioare, persoane cu bagaje, persoane vârstnice, copii). Studiile efectuate în urmă cu câteva luni, în cadrul Planului de Mobilitate Urbană Durabilă București-Ilfov, au arătat că 45% dintre călătoriile din București sunt mai scurte de 3 km. Lipsa unor trotuare accesibile și atractive determină mulți bucureșteni să utilizeze mașina chiar și pentru aceste distante scurte, acest lucru determinând creșterea traficului rutier și, implicit, a poluării aerului. Asta în condițiile în care mersul pe jos reprezintă o modalitate de transport care este încurajată la nivelul majorității capitalelor europene.

Conform UN-Habitat (Planning and Design of Sustainable Urban Mobility), mersul pe jos este important pentru: sănătatea locuitorilor unui oraș, revitalizarea comunităților locale, reducerea poluării, îmbătrânire activă, creșterea atractivității orașului.

Solicităm următoarele măsuri pentru remedierea problemelor de accesibilizare din București:
refuzul de a recepționa viitoarele lucrări publice în lipsa respectării prevederilor minime (Legea 448/ 2006 actualizata în ianuarie 2008 și a Normativului nr. 056, 2013, publicată în Monitorul Oficial din 5 martie 2013);
oprirea tuturor proiectelor derulate în București până la verificarea îndeplinirii cerințelor legale privind accesibilizarea,
organizarea de informări și dezbateri publice pe tema Planului de Mobilitate Urbană Durabilă cu invitarea persoanelor cu dizabilități în vederea integrării optime a nevoilor acestora în cadrul strategiei și desprinderea unui Plan de accesibilizare, care să fie bugetat și implementat de urgență, la nivelul întregului Municipiu;
Discutarea și definitivarea planului de accesibilizare cu Primăriile de Sector și luarea unui angajament public, a tuturor primarilor din București, cu privire la accesibilizarea orașului.

Având în vedere că anul 2016 este an electoral, ne așteptăm ca parte din agenda dumneavoastră electorală să cuprindă tematica accesibilizării. În condițiile lipsei de interes manifestată de-a lungul anilor pentru această temă, sperăm că, la mai bine de 8 ani de la Legea care obligă autoritățile publice la accesibilizarea spațiilor publice, să vă luați un angajamanet politic și administrativ de rezolvare a acestei probleme care condamnă la marginalizare socio-economică peste 27.000 de cetățeni cu dizabilități ai orașului.

Organizatori marș: ActiveWatch, Organizația pentru Promovarea Transportului Alternativ în România (OPTAR), Organizația Națională a Persoanelor cu Handicap din România, Asociația Help to Heart și Asociația Totul pentru tine.

Susținători marș: Ordinul Arhitecților din România Filiala București, Asociația pentru Tranziție Urbană, Funky Citizens, Centru de Resurse pentru participare publică – CeRe, Fundația Estuar, Asociația Peisagiștilor din România- filiala București, Asociația Kommunitas, Asociația Front, Asociația Mai mult Verde, Asociația Pro Patrimonio, Asociația Miliția Spirituală, Asociația ArhiTerra, Asociația Unu și Unu, Asociația Tande, Inițiativa Prelungirea Ghencea, Quantic Association, Consiliul Național al Dizabilității din România, Asociația ViitorPlus.