Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș, îl contrazice pe europarlamentarul Dragoș Pâslaru, co-preşedinte REPER, după ce acesta a afirmat că planul României pentru a accesa 1,4 miliarde de euro prin REPowerEU a fost respins.
”Comisia Europeană respinge încercarea Guvernului României de a direcţiona 1 MLD EUR către clientela politica a PSD-PNL. Într-o totală lipsă de transparenţă şi pe repede înainte, Guvernul a cerut finanţare pentru proiecte venite pe filieră de partid, precum: investiţii ineficiente pe lacuri aflate în fiefurile PSD-PNL din Oltenia sau pe canalele de irigaţii din Brăila pentru a servi clientela locală sau investiţii ale companiilor de stat, inclusiv cele care au fost exceptate de impact de mediu într-un mod abuziv. Ca răspuns, Comisia Europeană a respins aceste propuneri politice ale Guvernului pentru RePowerEU şi a a aprobat doar investiţiile legate de eficienţă energetică şi care ajută gospodăriile şi antreprenorii să îşi reducă facturile – adică exact ce am transmis împreună cu partidul Partidul REPER ca soluţii”, a scris joi pe Facebook Dragoş Pâslaru, co-preşedinte REPER.
Citește și: Marcel Boloș: Nu e niciun risc să nu primim banii pentru cererea de plată II din PNRR
În replică, ministrul Boloş a afirmat: „Cum ar putea să respingă Comisia Europeană un plan care nu a fost depus încă?”
”E adevărat că viaţa politică, mai ales în pragul campaniilor electorale, te poate împinge uneori la cât mai multă angajare „sinceră”, trebuie totuşi să ai în vedere a periclita interesele strategice ale României nu este nicidecum o virtute. Situaţia cu planul REPowerUE al României stă în felul următor: Planul nu a fost respins. Noi suntem în faza de consultare informală, Comisia Europeană ne cere informaţii suplimentare despre investiţiile pe care vrem să le trecem în noul capitol, iar abia când vom ajunge la un consens vom depune documentele”, a spus Marcel Boloș.
Conform ministrului investiţiilor europene, în baza celor 1,4 miliarde de euro pe care îi primeşte România, autorităţile urmăresc să asigure capacitatea de rezilienţă a sistemului energetic, prin creşterea ponderii producţiei de energie electrică din surse regenerabile – solar si hidroenergetic..