Marcel Boloş a afirmat că legea privind măsurile fiscale a avut un parcurs lung, dar era necesară pentru că evoluţia deficitului bugetar a ridicat îngrijorări la nivelul Comisiei Europene, instituţia europeană având dreptul de a suspenda fondurile europene ale României, adică75 de miliarde de euro.
”Traseul acestui proiect de lege a fost îndelungat. Toată lumea îşi pune aceast întrebare, de ce este nevoie acum de acest proiect de lege”, a afirmat, Marcel Boloş, miercuri seară, la finalul şedinţei de Guvern.
Ministrul Finanţelor a vorbit despre deficitul bugetar.
”La finalul acestui an, ţinta de deficit asumată de România a fost de 4,4% din PIB, iar în luna mai deja aveam 2,34% din BIP în curând o să comunicăm şi datele oficiale pentru luna august, când deficitul bugetar este de 2,66% din PIB, adică 42,53 miliarde de lei, ceea ce creează, pe bună dreptate, la nivelul CE îngrijorări”, a mai transmis ministrul.
Potrivit acestuia, în luna iunie, când au fost publicate rezultatele execuţiei bugetare, Comisia Europeană s-a autosesizat.
Ministrul e explicat că, la nivelul CE sunt două regulamente în vigoare – unul pe Politica de Coeziune, care menţionează că, atunci când un stat membru este în procedură de deficit bugetar excesiv, CE poate suspenda fondurile europene.
De asemenea, se pot suspenda fonduri din PNRR, ”CE poate să taie fondurile alocate statului membru dacă nu ia măsuri de reducere a deficitului”.
”Procedura de deficit excesiv era una corectivă – suntem în perioada în care trebuie să adoptăm măsuri care să ajusteze ţinta de deficit bugetar. În caz contrar, pe înţelesul tuturor, înseamnă suspendarea fondurilor europene”, a mai afirmat Marcel Boloş.
Întrebat despre ce sumă ar fi vorba, Boloş a precizat: ”75 de miliarde de euro pe care nu ne permitem să-i avem suspendaţi”.
Marcel Boloş a declarat, în legătură cu impozitul suplimentar de 1% din cifra de afaceri pentru bbănci că „discutam zilele trecute cu un președinte de bancă și mi-a spus: Domnu’ ministru, să știți că puteam și 3% să suportăm”.
„Am ajuns cu dumnealor la înțelegerea ca această taxă, impozit minim, să fie pus pe cifra de afaceri definită conform normelor bancare. În felul acesta mulțumesc băncilor că au înțeles demersurile pe care le-am făcut într-o perioadă grea pentru țara noastră”, a precizat el.
Întrebat despre cotele de TVA şi despre îngrijorările că Guvernul va pierde lupta cu inflaţia, Boloş a afirmat: ”Să dăm vestea cea bună, alimentele rămân cu 9 la sută, medicamentele rămân cu 9 la sută, partea de proteze medicale şi tot ce înseamnă pentru persoaele cu dizabilităţi sunt şi cu zero la sută TVA. De asemenea, avem 5% pentru lemne de foc, pentru energia termică, gazele naturale, pentru tot ceea ce însemană consumul la nivelul populaţiei”.
”Dacă ne gândim că în luna august guvernul a luat măsuri care au dus la scăderea preţurilor la produsele alimentare şi la felul în care avem trendul inflaţiei, nu văd că avem un recul, adică o schimbare a tendinţei inflaţiei”, a mai declarat ministrul.
Și ministrul de Finanțe insistă pe lupta cu evaziunea susținând că suma de 2.000 de lei ca maximum acceptat pentru plăţile cash este „decentă”.
„Ştim bine că plăţile cash sunt generatoare de plăţi la negru şi în felul acesta noi trebuie să fim foarte duri cu fenomentul de combatere a evaziunii fiscale, iar una dintre aceste modalităţi este să instituim un regim mai aspru pentru ceea ce înseamnă plăţile în numerar. 2000 de lei înseamnă o limită rezonabilă pentru aceste plăţi în numerar. Deja avem card bancar, avem instrumente de plată moderne, haideţi să apelăm la ele”, a declarat ministrul.