Marcel Ciolacu amână impozitarea progresivă: „Sunt convins că nu va fi nevoie de noi taxe, dar gata cu dezmăţul bugetar din pandemie”

România ar putea avea un impozit progresiv după ce țara noastră își va termina restanța de a digitaliza ANAF, declară premierul Marcel Ciolacu.
Întrebat de când va putea România să aibă un impozit progresiv, Ciolacu a răspuns: „în primul rând, după ce își termină România, statul român, restanța de a digitaliza ANAF. Pe urmă vor exista discuții în cadrul reformei fiscale dacă se trece sau se revine la o adevărată taxă unică, dar care să fie unică de această dată, fără excepții, sau se va merge către o impozitare progresivă”. Premierul s-a declarat unul dintre susținătorii impozitării progresive.

Raport FMI: recomandări privind noi taxe, creșterea prețurilor la alimente și scăderea salariilor. Experții se tem de o nouă creștere a inflației, în ciuda pachetului de măsuri fiscale adoptat de Guvernul României

Mai departe, întrebat dacă banii de la Uniunea Europeană pot fi în pericol, prim-ministrul a spus că „pericolul cel mai mare a fost să plătim o amendă de 0,5 din PIB pentru că ar exista posibilitatea să nu respectăm acordul asumat de stat de 4,4% în ceea ce privește deficitul. Acest lucru este depășit total după discuțiile avute (…), deci din punctul meu de vedere ne îndreptăm către normalitate și e bine să ne concentrăm ce avem fiecare de făcut”.

 

Digialitazarea ANAF este o prioritate națională. ”Pentru reducerea cheltuielilor bugetare şi combaterea evaziunii fiscale, digitalizarea ANAF în ritm accelerat este prioritate naţională. Toate instituţiile statului cu atribuţii în domeniu – Ministerul Justiţiei, Ministerul Finanţelor, ANAF – au ca prioritate stabilirea de măsuri speciale pentru combaterea evaziunii şi pentru creşterea colectării veniturilor bugetare. Totodată, prin proiectul de lege asupra căruia ne-am angajat răspunderea în faţa Parlamentului vom crea cadrul legal pentru ca ministerele să se reorganizeze prin desfiinţarea sau comasarea autorităţilor din subordine”, a declarat prim-ministrul Marcel Ciolacu.

Românii plătesc cu bani grei dezmățul autorităților din perioada pandemiei, atunci când statul a cheltuit milioane pe vaccinurile anti-covid! O spune chiar premierul Marcel Ciolacu, imediat după ce a stat față în față cu Fondul Monetar Internațional.
„Reprezentanții FMI au confirmat că, după dezmățul bugetar din perioada pandemiei, efortul nostru de însănătoșire a finanțelor publice trebuie să meargă în cele 3 direcții avute în vedere de guvern”, a transmis Ciolacu pe pagina sa de Facebook.

Cu o gaură uriașă rămasă în bugetul de stat, se discută despre noi taxe tot pentru românii de rând.

Premierul Marcel Ciolacu a declarat miercuri, după concluziile prezentate de FMI, că este convins că nu va fi nevoie de noi taxe. ”În acest moment, dacă ne ţinem de ceea ce am promis şi vom continua şi cu reorganizarea în ministere, lucrurile vor fi sustenabile”, a arătat el, precizând că nu crede că vor trebui alte măsuri”.

„Am avut o discuţie cu FMI. Ne-am uitat şi pe documentul pe care urma să îl prezinte. Eu am explicat programul pe termen scurt şi lung. Să nu confundăm reforma fiscală cu măsurile luate. Au fost bucuroşi că am pornit prin aceste măsuri şi am creat cadrul general pentru a crea reforme şi, cu adevărat, trebuie să fim atenţi şi pe acest sfârşit de an şi anul viitor, astfel încât cheltuielile să nu fie scăpate de sub control, cum s-a mai întâmplat. (…) Eu zic că fiind mai mult solidari unii cu alţii vom depăşi şi acest moment”, a spus premierul după vizita la Fabrica Coca-Cola.

„A trecut emoţia războiului, deja sunt foarte multe investiţii străine directe, avem record în acest sens. Eu sunt ferm convins că România va avea şi de această dată va avea a doua creştere economică din Europa, lucru care se va cimenta şi mai bine macroeconomic”, a explicat Ciolacu.

Marcel Ciolacu anunță şi majorarea progresivă  pensiilor de la 1 ianuarie. „Unele vor crește și cu 40%, altele cu 20%”

Premierul Marcel Ciolacu a declarat, miercuri, în cadrul emisiunii Interviurile Digi24.ro, că pensiile vor crește de la 1 ianuarie 2024 cu minimum 5%, precizând că unele vor fi majorate cu 40% sau cu 20%. El susține că obiectivul reformei este de a elimina cât mai multe inechități din interiorul legii, măsură convenită cu Comisia Europeană. Ciolacu dă asigurări că începând de anul următor nu vor mai exista pensii de 1.000 de lei.  „Nu putem condamna niște oameni care au prins un anumit sistem la subzistență, doar pentru că așa erau regulile pe timpul comunismului”, a spus acesta.

Sporuri de 3000 de lei pentru secretar la Parlament. Liftierul și cofetarul primesc 600 lei pe lună spor pentru condiții periculoase! Un milion de bugetari încasează bani în plus la leafă pentru „condiţii vătămătoare de muncă”
„Vor fi majorate pensiile cu prioritate.Regula de bază a Comisiei în momentul acesta este pentru pensiile generale să majorăm pensiile și să închidem din inechitățile din interiorul legii. Eu îmi doresc ca până la 1 ianuarie să am promulgată legea pensiilor, întreaga reformă a pensiilor, prevăzută în cererea de plată numărul patru. Există trei variante făcute cu banca mondială. Eu merg în acest moment pe primul scenariu pe care l-am convenit cu Comisia”, a precizat Ciolacu. Sporuri de 3000 de lei pentru secretar la Parlament. Liftierul și cofetarul primesc 600 lei pe lună spor pentru condiții periculoase! Un milion de bugetari încasează bani în plus la leafă pentru „condiţii vătămătoare de muncă”
Experţii FMI: După implementarea pachetului fiscal, deficitul va scădea la 5%. Pentru 2024 nu prevedem să fie probleme de finanţare 

Jan Kees Martijn, şeful misiunii FMI pentru România, a afirmat că după implementarea pachetului fiscal deficitul va scădea anul viitor de la 6% la 5% şi a precizat că vor fi mai multe de făcut pe termen mediu pentru ca deficitul fiscal să ajungă la 3%. El a menţionat că pentru 2024 nu prevede să fie probleme de finanţare cu acest deficit.

 

Şeful misiunii FMI pentru România a fost întrebat miercuri, într-o conferinţă de presă, dacă, în condiţiiile în care Guvernul ar da afară 300.000 de angajaţi din sistemul bugetar, anul viitor ar fi bani pentru creşteri de pensii şi salarii.
“Ce am spus a fost că am observat că există posibilitatea îmbunătăţirii sistemului public şi susţinem folosirea evaluărilor de cheltuieli ca să fie observate locurile unde sunt risipite resursele şi unde poate fi făcut Guvernul să funcţioneze mai bine. Plătitorii de taxe trebuie să primească o valoare mai mare pentru banii pe care îi dau statului. Acesta este un criteriu al unui guvern care funcţionează bine. Ne-am uitat la pachetul fiscal, vedem că pachetul fiscal include mai multe elemente legate de scăderea nivelului de cheltuieli. Sperăm că acestea vor aduce plus valoare pachetului fiscal, dar în acelaşi timp nu am menţionat despre anumite reduceri şi nu ne-am uitat la anumite reduceri în privinţa numărului de angajaţi”, a afirmat Jan Kees Martijn.

De asemenea, el a mai fost întrebat dacă România va avea anul viitor bani să crească pensiile şi salariile sau acestea vor fi îngheţate în 2024.
“Ne aşteptăm că după implementarea pachetului fiscal, deficitul fiscal va scădea la anul de la şase până la cinci la sută. Susţinem că este un pas important pentru punerea finanţelor publice pe o bază sustenabilă. Dar mai multe vor fi necesare de făcut pe termen mediu, pentru a scădea de la cinci la sută deficitul până la trei la sută. Pentru 2024 nu prevedem că cu acest deficit să fie probleme de finanţare, dar pe termen lung este important să rămânem pe acest drum, pe drumul consolidării fiscale astfel încât să ne asigurăm că Guvernul va putea să se împrumute în continuare, dar cu dobânzi mai mici. Calea pe termen lung este cea care contează, din punctul nostru de vedere ca să ne asigurăm că probleme despre care aţi vorbit să nu apară”, a mai transmis şeful misiunii FMI în România.

El a mai anunţat că a recomandat eficientizarea sistemului de taxe şi închiderea excepţiilor. “Prioritatea în recomandările făcute de noi este eficientizarea sistemului de taxe, să fie închise excepţiile, să facă sistemul să fie mai corect şi mai simplu ceea ce va duce la creşterea veniturilor şi va crea o bază ori pentru un impozit unic real, fie un impozit progresiv. Asta am zis şi anul trecut. Anul acesta a fost prima prioritate astfel cum să fie făcut sistemul fiscal actual să funcţioneze mai bine, să fie mai echitabil astfel încât fiecare să plătească ce are de plătit”, a afirmat şeful misiunii FMI pentru România.