Președintele PSD Marcel Ciolacu a declarat marți, cu privire la o posibilă recesiune în România, că „este bine totuși să fim prevăzători, sustenabili și predictibili în perioada următoare”. „Este bine totuși să fim prevăzători, sustenabili și predictibili în perioada următoare. Cred că asta așteptați și dvs”, a spus Marcel Ciolacu.
„Nu vor fi taxe noi, asta e o certitudine”, spune liderul PSD, Marcel Ciolacu. El apreciază că bugetul pentru 2023 este unul „bun pentru condițiile actuale”. Liderii PSD, PNL și UDMR s-au reunit pentru a discuta proiectul de buget pentru anul viitor.
EXCLUSIV Marcel Ciolacu menţine suspansul în legătură cu candidatura la prezidenţiale: „Nu am luat o astfel de decizie. Haideţi să vorbim în anul 2024”. Ce spune Nicolae Ciucă despre Cotroceni
„Nu vor fi taxe noi, asta e o certitudine! Veniturile excepționale… Sunt în continuare adeptul unei impozitări, repet, pe o perioadă determinată pentru veniturile excepționale. Și mi se pare corect și de bunsimț. Din ce am văzut bugetul aseară împreună cu prim-ministrul avem un buget bun pentru condițiile actuale și asumându-ne că nu va fi introdusă absolut nicio taxă. Ar fi o greșeală majoră către toți oamenii de afaceri și toate investițiile”, spune Marcel Ciolacu, la evenimentul „Forumul Capitalului Românesc”, scrie Mediafax
Președintele PSD Marcel Ciolacu a declarat marți, la Parlament, că nu a avut discuții în coaliție despre declarația controversată a liderului deputaților UDMR, Csoma Botond, dar că va insista să aibă o discuție cu Kelemen Hunor pe marginea acestui subiect.
„Nu am avut discuții. Eu voi insista în continuare să am această discuție cu dl Kelemen Hunor. Nu mi se pare corect ca liderul de grup al UDMR în data de 1 decembrie să-și termine discursul spunând: „Vă urez la mulți ani!”. Eu știu că are pașaport pe care scrie cetățenie română. Etnia este cu totul altceva”, a spus Ciolacu.
Liderul deputaților UDMR, Csoma Botond, consideră că viitorul este comun cu cel al românilor în această ţară şi este partener în conceptualizarea şi implementarea acelor proiecte de ţară care îmbunătăţesc viaţa de zi cu zi a cetăţenilor acestui stat, indiferent de etnie.
„De-a lungul istoriei au fost multe cazuri când nu ne-am aflat de aceeaşi parte a baricadei. În ciuda acestui fapt, nu se poate admite o viziune de tip exclusivist-reducţionist care reduce raporturile româno-maghiare la un conflict permanent şi care contribuie în acest mod la perpetuarea imaginii de duşman, afectând grav relaţiile interetnice. Plecând de la exemplul reconcilierii franco-germane, diferite comunităţi ar trebui să se bucure de dreptul de a avea o abordare şi interpretare proprie a unor evenimente istorice, fără ca acest fapt să determine indignare şi să genereze teste de loialitate aplicate acelei comunităţi de către o parte a societăţii”, a afirmat Csoma Botond, la şedinţa solemnă a plenului reunit al Parlamentului, consacrată Zilei Naţionale a României.
Marcel Ciolacu, prima reacție despre arestarea lui Niculae Bădălău: „Nu mă așteptam. Însă dacă combini afacerile cu politica știi cum sfârșești”
El a subliniat că „liderii politici şi religioşi ai românilor ardeleni ştiau foarte bine că Ardealul nu era numai românesc, ci şi unguresc, săsesc şi evreiesc, şi acest lucru s-a reflectat şi în textul Declaraţiei de la Alba Iulia”.
„Mulţi dintre aceşti lideri care contribuiseră la realizarea Unirii au murit în anii ’50 în temniţele comuniste, dar ne-au lăsat moştenire o Declaraţie care ar putea să ne ghideze în viitor şi să ne determine să acţionăm ca un singur organism, dar ale cărui organe necesită o atenţie diferenţiată, specială, în vederea funcţionării optime a întregii entităţi”, a spus Csoma Botond.