Marcel Ciolacu confirmă aderarea României la Schengen chiar în presa austriacă: ”Am avut mai multe discuții cu Karl Nehammer. Așteptăm ca România să adere pe deplin la Schengen începând din 2025”

Ciolacu a dezvăluit că a avut mai multe discuții cu cancelarul austriac Karl Nehammer pe tema Schengen, subliniind importanța dialogului diplomatic pentru atingerea acestui obiectiv. Premierul a reiterat determinarea României de a demonstra că îndeplinește toate cerințele pentru a deveni membru cu drepturi depline al spațiului Schengen.

Der Standard: Ați anunțat în presa românească faptul că, de la 1 ianuarie 2025, România și Bulgaria vor beneficia de libertatea de circulație în spațiul Schengen. V-ați înțeles deja cu cancelarul austriac pe acest subiect?

Ciolacu: Am avut mai multe discuții cu cancelarul Karl Nehammer, ultima dintre ele marți. Când miniștrii de interne ai României, Bulgariei și Austriei se vor întâlni vineri la Budapesta, se va lua o decizie pentru data de 13 decembrie, când are loc Consiliul Miniștrilor de Interne ai UE. Este important să așteptăm și ce se întâmplă în Țările de Jos, unde coaliția guvernamentală s-a schimbat. În ceea ce privește Austria, sunt încrezător că, în cazul unei coaliții care să includă și Partidul Social-Democrat, se va ajunge mult mai ușor la o înțelegere. Va fi o mare victorie pentru poporul român și pentru guvernul României. Așteptăm ca România să adere pe deplin la spațiul Schengen începând din 2025.

Der Standard: De la 1 ianuarie 2025?

Alte articole

Marcel Ciolacu îi așteaptă acasă pe românii din Diaspora și îi roagă să iasă la vot: „Normal, eu îmi doresc să reveniți”

România aderă complet la Schengen de la 1 ianuarie 2025. Ursula von der Leyen a făcut anunțul: ”Să vedem un Schengen mai puternic în 2025”

Ciolacu: Acesta este momentan obiectivul României.

Citește și: România aderă complet la Schengen de la 1 ianuarie 2025. Ursula von der Leyen a făcut anunțul: ”Să vedem un Schengen mai puternic în 2025”

Der Standard: Veto-ul Austriei privind Schengen a cauzat multe daune. Care sunt acum relațiile cu Austria?

Ciolacu: Veto-ul a fost o decizie de politică internă a Austriei și a avut, desigur, un impact negativ. Dar este mult mai important să vedem relațiile bune, politice și economice, dintre România și Austria, parteneriatele care durează de ani de zile, investițiile austriecilor aici, precum și numeroșii români care au ales Austria ca a doua casă. Aceste lucruri nu trebuie în niciun caz afectate de un veto.

Der Standard: Pe 8 ianuarie, în turul doi al alegerilor prezidențiale, ați putea fi ales noul președinte al României. Înainte de aceasta vor avea loc și alegerile parlamentare. Doriți ca următoarea coaliție să fie din nou formată din PSD și PNL?

Ciolacu: Am spus mereu că îmi doresc să continui să guvernez alături de PNL și sunt în continuare convins că aceasta este cea mai bună coaliție guvernamentală. În plus, am promis că premierul va fi desemnat din partea partidului din coaliție, dacă voi câștiga alegerile prezidențiale. Și în Austria au avut loc alegeri, iar acolo se conturează o coaliție între partide de stânga și cele conservatoare. Suntem într-o perioadă foarte dificilă din punct de vedere al securității și ne confruntăm cu provocări economice. Cred că aceasta este coaliția potrivită pentru a depăși aceste dificultăți.

Der Standard: Excludeți posibilitatea, în calitate de viitor președinte, de a desemna un guvern în care partidul de extremă dreapta AUR să fie partener de coaliție?

Ciolacu: Vă pot asigura că, pe durata mandatului meu de președinte, AUR nu va face parte din nicio coaliție guvernamentală. Forțele extremiste trebuie izolate.

Citește și: Alegeri 2024. Profilurile candidaților la prezidențiale. Ce au în comun Marcel Ciolacu, Ana Birchall și Cristian Terheș. Cum a ajuns Simion, în doar câțiva ani, candidatul cu cele mai mari șanse la turul al doilea

Der Standard: Nu doar în SUA, ci și în România, populiștii de dreapta care întrețin legături cu Kremlinul devin din ce în ce mai puternici. Ce efecte are acest fenomen?

Ciolacu: Trebuie să întărim instituțiile pentru a ne asigura că încercările de destabilizare a democrației – așa cum am văzut recent în Republica Moldova – vor fi combătute cu fermitate. De asemenea, trebuie să fim mai vigilenți pentru a contracara tacticile de război hibrid și, în același timp, să demascăm și să izolăm politic acei politicieni care – fie conștient, fie inconștient – pun interesele Rusiei mai presus de cele ale propriei țări.

Der Standard: În SUA, Donald Trump a fost ales recent președinte. Acesta a anunțat că va negocia cu Rusia un „acord de pace” în războiul din Ucraina. Cum ar trebui să reacționeze UE și NATO dacă Trump negociază cu Kremlinul o „pace nedreaptă” care ar duce la modificarea granițelor în Europa?

Ciolacu: Cred că Trump a făcut aceste declarații în context electoral. Trebuie să așteptăm să vedem ce va face efectiv în timpul mandatului său. În calitate de președinte, voi asigura resursele necesare armatei noastre și voi garanta că toate angajamentele privind cheltuielile pentru apărare vor fi respectate integral. L-am asigurat recent pe președintele Trump, într-o convorbire telefonică, că suntem pregătiți să ne asumăm responsabilitățile.

Der Standard: Lăsând la o parte Trump: cum ar trebui NATO, UE și dumneavoastră, ca posibil președinte, să acționați în continuare în războiul Kremlinului împotriva Ucrainei?

Ciolacu: Ucraina a fost atacată pe nedrept, au fost încălcate granițe recunoscute internațional, iar acest lucru este inacceptabil. Avem nevoie de o coordonare mai puternică și de o alocare mai eficientă a resurselor în cadrul UE și NATO pentru a descuraja în mod eficient Rusia și pentru a transmite un mesaj clar: orice încercare de a crea probleme membrilor UE sau NATO nu va fi tolerată. România va continua să sprijine sută la sută Ucraina.

Citește și: EXCLUSIV – Marcel Ciolacu se dezice complet de liderul PNL: „Nu am fost niciodată prieten cu domnul Nicolae Ciucă. Va fi greu să funcţionăm în viitor”