Marcel Ciolacu, candidatul PSD la alegerile prezidențiale 2024, a precizat că nu îi este ruşine de nimic din ceea ce a făcut în viață. Lidrul PSD a spus că, deşi a avut niște părinti mai stricți, copilăria sa a fost foarte frumoasă.
„Mie nu mi-e rușine de nimic din ceea ce am făcut în viață. E marea poveste cu scheletele. Domnule, ce schelete are Ciolacu? Vă spun că mă uit la Mircea Geoană.. îi urez succes. Știm cu toții că am trăit în România. Eu am trăit în PSD.. Dacă încep toate acele schelete să umble suntem în Fantomas. Va fi jale, dar nu intru în detalii, cel puţin nu acum.
Dar nu mi-e rușine de nimic. Deciziile mi le-am luat eu. Prioritățile mi le-am făcut eu în funcție de familia mea. Am muncit… și în facultate am muncit. Lucram la o companie More Trading română – israeliană. Mergeam și făceam toate documentele de export ale companiei în portul Constanța. Atunci erau cu garanții.
Trebuia să merg să termin documentele de export şi cu acele documente te întorci la bancă ca să-i deblocheze omului de afaceri garanția depusă. Am muncit… dormeam și în parcări. Eram tânăr, nu aveam probleme. Pe urmă mi-am făcut și companie privată, am muncit, am avut magazine alimentare. La un moment dat, am hotărât că vreau altceva”, a povestit Marcel Ciolacu la Antena 3.
Marcel Ciolacu a povestit și despre părinții lui și relația cu ei și a depănat câteva amintiri din copilărie.
„Tata era un oltean într-o familie foarte numeroasă cu 11 frați. El era mai dur, mai prusac. Venea din școală militară şi avea trei băieți. Trebuia să-i țină în mână. În momentul în care n-am reușit să intru la facultate, imediat m-a trimis la muncă și înainte de armată și după armată același lucru. N-ai fost în stare du-te nene că doar nu te ţin eu în spate…
Mama venea dintr-o dintr-o familie din Tecuci, din Moldova. Frații mei au fost amândoi născuți la Tecuci. De exemplu, o parte din parcul din Tecuci este fosta curte a mamei mele, a părinților mamei, a bunicilor(…) Deci cumva bunicul a donat tot statului român, gara din Tecuci era construită pe via lui bunicu. A donat tot statului român ca mama mea să fie lăsată să dea bacalaureatul. Astea erau vremurile. Singurul lucru nedonat sunt locurile de la cimitir unde sunt părinții. (…) Nu am revendicat niciodată nimic că aia a fost decizia bunicului meu. Părinţii au fost foarte stricţi, dar cu niște principii foarte sănătoase. (…) Dacă la ora 2:00 nu era la masă, erai terminat. Nu era mâncare ca acum și se gătea o dată pentru toată lumea. Am avut o copilărie frumoasă”, a mai spus Marcel Ciolacu.