Marcel Ciolacu: „Primăriile să lase un pic cheltuielile care se făceau de obicei, pixuri, agende, clopoței, cred ca nu e un capăt de țară”

Guvernul Ciolacu urmează să adopte o adevărată ordonanță a austerității. Viitorul act normativ prevede înghețarea cheltuielilor publice în lunile noiembrie și decembrie, inclusiv plata compensațiilor salariale obținute prin hotărâri judecătorești. Ținta este economisirea a 8 miliarde de lei în ultimele două luni din an.

În preambulul proiectului de ordonanță de urgență se precizează că România se află în procedură de deficit excesiv încă din 2019, dinainte de pandemie, iar ținta de deficit pentru anul în curs a rămas de 4,4%.

Potrivit proiectului de act normativ, instituțiile și autoritățile publice vor avea în ultimele două luni din 2023 următoarele cheltuieli „înghețate: a) ”Bunuri și servicii” pentru alineatele ”Furnituri de birou” și ”Altebunuri șiservicii pentru întreținere și funcționare” ; b) Reparații curente; c) Bunuri de natura obiectelor de inventar; d) Cărți, publicații și materiale documentare; e) Consultanță și expertiză; f) Pregătire profesională; g) Studii și cercetări; h) Contribuții ale administrației publice locale la realizarea unor lucrări șiservicii de interes public local, în baza unor convenții sau contracte de asociere;i) Alte cheltuieli, cu excepția alineatelor ”Chirii” și ”Executarea silită a creanțelor bugetare”; j) Asociații și fundații, cu excepția angajamentelor cevizeazădomeniile ”Sănătate” și ”Asistență socială”.

Salarii 2024. Grilă schimbată radical, ce diferenţă va fi între un paznic şi un profesor universitar. Top salarii după noua lege a salarizării unitare

Pe de o parte, sunt blocate cheltuielile excesive care apar în sistemul public în luna decembrie, când autoritățile și instituțiile se grăbesc să cheltuie creditele bugetare aprobate pentru a demonstra o execuție bugetară eficientă. Pe de altă parte, sunt înghețate și cheltuieli importante precum lucrările publice gestionate de Compania Națională de Investiții sau plata eșalonată a salariilor obținute prin hotărâri judecătorești. În această din urmă situația se află și magistrații care au fost criticați recent pentru că ar fi obținuți compensații salariale prin hotărâri pronunțate de colegii lor.

„(…) C.N.I. dispunemăsurilenecesare evitării înregistrării de arierate, respectiv sistarea livrării debunuri,prestarea de servicii, execuția de lucrări sau continuă implementarea obiectivelor de investiții din surse proprii, surse împrumutate sau alte surse legal”, se arată în proiect.

Vouchere noi pentru români! Banii, în limita a 16.500 de lei, intră pe card în cel mult 72 de ore

„Tranșele aferente anului 2023 din sumele prevăzute prin hotărâri judecătorești având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială stabilite în favoarea personalului din instituțiile și autoritățile publice, care fac obiectul plății eșalonate, (…), tranșa aferentă anului 2023 din sumele reprezentând drepturi de natură salarială restante stabilite în favoarea personalului din sistemul justiției prin acte administrative ale ordonatorilor de credite, (…), neplătite până la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, se plătesc în anul 2024”, se mai precizează în proiectul de OUG.

DOCUMENT Marcel Ciolacu anunţă de când se aplică planul de măsuri fiscale: creşte salariul minim, se taie tichete de masă şi vouchere de vacanţă pentru cei cu salarii mari, impozit de 1% pe cifra de afaceri

Premierul Marcel Ciolacu a declarat, miercuri seară, că, împreună cu partenerii sociali, Guvernul urmează să stabilească cuantumul creşterii salariului minim pe economie pentru construcţii şi agricultură, el referindu-se la pachetul de taxe care a trecut de CCR.

Guvernul Ciolacu, negocieri pentru salariul minim din agricultură şi construcţii

”În momentul în care legea este promulgată. Vineri o să facem şedinţă de guvern, săptămâna viitoare urgent şedinţă cu toţi partenerii sociali. După cum ştiţi, o să luăm hotărârea în ceea ce prveşte salariul minim în construcţii şi agricultură. Împreună cu patronatele şi sindicatele să stabilim cuantumul creşterii salariului minim pe economie pentru construcţii şi agricultură, astfel încât prin plata CASS nimeni să nu piardă niciun leu la salariu. Propunerea finală trebuie să fie acceptată şi de partenerii sociali. Nu are importanţă ce propune Ministerul de Finanţe sau ce consider eu”, a declarat Marcel Ciolacu.

Noua lege a salarizării. Sporul nou introdus care va fi vânat de toţi bugetarii

Premierul i-a criticat pe foştii guvernanţi de la USR care au trecut în PNRR măsuri în reforma fiscală, apoi au atacat pachetul de taxe la CCR.

”S-a dovedit, încă o dată, că sunt ipocriţi. Faptul că în PNRR au trecut aceste măsuri în reforma fiscală, au spus că România trebuie să ia aceste măsuri, au ştiut că România va trebui să ia aceste măsuri, cu toate acestea au atacat la CCR astfel încât să ne fie greu să închidem deficitul bugetar pe anul acesta”, a spus Ciolacu.

”Aceeaşi atitudine am văzut că au avut-o şi în ceea ce priveşte pensiile speciale. Au venit cu pancarte, au făcut circ în parlament în schimb nu au atacat la CCR. Faptul că nu au atacat la CCR îmi arată un singur lucru, că de fapt ştiau de toate aceste lucruri fiindcă au trecut în PNRR, Ca excepţie, deciziile CCR trebuie să fie luate în vigoare numai în ceea ce priveşte pe magistraţi, insistând că pensiile militarilor sunt pensii speciale, nu sunt pensii de serviciu. Sunt ferm convins că românii încet-încet vor vedea tot adevărul”, a declarat Ciolacu.

Judecătorii CCR au respins, miercuri, ca neîntemeiată, sesizarea USR, Forţei Dreptei, semnată şi de către deputaţii Dan Vîlceanu şi Gheorghe Pecingină, care atunci erau la PNL, pe pachetul de măsuri fiscale pe care Guvernul şi-a asumat răspunderea şi au decis că legea este constituţională.

Astfel, Curtea a constatat că ”angajarea răspunderii Guvernului asupra proiectului de lege a vizat un scop unic şi unitar, respectiv creşterea veniturilor la bugetul public naţional şi reducerea cheltuielilor statului”. Legea merge la promulgare la preşedintele Klaus Iohannis, după publicarea motivării CCR.

Purtătorul de cuvânt al Guvernului Mihai Constantin a anunţat că Executivul a aprobat, recent, proiectul de lege privind oprirea risipei bugetare, combaterea evaziunii şi asigurarea echităţii fiscale în România, însă va fi emisă separat o ordonanţă de urgenţă pentru reglementarea salariului minim în construcţii şi în agricultură, „pentru a ne asigura că aceste salarii vor creşte cât mai repede cu putinţă”.

Ciolacu anunţă că deficitul bugetar ar putea ajunge până la 5,7%: „România este stabilă economic”

De asemenea, el a mai spus că va fi o hotărâre de Guvern separată care va reglementa creşterea salariului minim pe economie cu 10 procente şi anume la 3.300 lei. Ulterior, într-o altă şedinţă a Executivului, vor fi dezbătute şi incorporate amendamentele acceptate la acest proiect de lege privind măsurile fiscale şi apoi Guvernul îşi va suma asume răspunderea în Parlament pe propunerea legislativă într-o şedinţă comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului.

Ce prevede pachetul de măsuri fiscale pregătit de Guvernul Ciolacu

Ministerul Finanțelor a publicat săptămâna trecută proiectul de lege privind noile măsuri fiscal-bugetare, pentru care Guvernul ar urma să îşi asume răspunderea în Parlament.

Acesta prevede impozit de 1% pe cifra de afaceri a IMM-urilor până la venituri de până la 60.000 euro pe an și de 3% dacă veniturile depășesc această sumă. Guvernul a renunțat la impozitarea cu 16% pe profit dacă rata de rentabilitate trece de 30%.

Companiile cu afaceri de peste 50 de milioane de euro vor plăti un impozit minim de 1% pe cifra de afaceri. Și băncile vor plăti un impozit de 1% pe cifra de afaceri.

Scutirea de impozit în IT se menține doar pentru venituri sub 10.000 lei brut și se introduce plata CASS în agricultură, construcții și industria alimentară.

De asemenea, actul normativ prevede reducerea numărului total de funcţii de conducere, condiţionează acordarea voucherelor de vacanţă de nivelul salariului și limitarea nivelului sporurilor.

Se majorează acciza la alcool şi tutun, crește TVA de la 5% la 9% pentru locuințe, panouri fotovoltaice, iar pentru produsele cu un conținut ridicat de zahăr TVA crește de la 9% la 19%.

De asemenea, Coaliția a decis să introducă o taxă de 0,3% pentru imobilele mai scumpe de 500.000 de euro și mașinile cu o valoare de peste 75.000 de euro. Taxa se va aplica pentru suma care reprezintă diferența dintre plafon și valoarea proprietății.

Cum arată pachetul de măsuri fiscale asumat de guvernul Ciolacu, în cifre

1. Creşte impozitarea microîntreprinderilor:

► 1% pentru cele care au o cifră de afaceri de până în 300.000 lei (60.000 euro) – până acum era 500.000 lei;

► 3% pentru cele care au mai afaceri mai mari de 300.000 de lei (până acum era 1%)

► impactul bugetar preconizat – 6 mld. lei.

2. Impozit de 1% pe cifra de afaceri pentru companiile care au o cifră de afaceri care depăşeşte 50 mil. euro (250 mil. lei)

► Dacă impozitul pe profit este mai mare de 1% din cifra de afaceri, se plăteşte impozit pe profit;

► Din cifra de afaceri luată în considerare se scad investiţiile, amortizarea, stocurile, accizele etc;

► Impact bugetar  – 6,2 mld. lei, sunt 1.044 de companii care au cifră de afaceri de peste 50 mil. euro.

3. Impozit 1% la bănci pe veniturile din dobânzi, taxe şi comisioane ale băncilor

► Din aceste venituri se scad diferenţele nefavorabile de curs valutar, diferenţa din deprecierea valorii titlurilor de stat, provizioanele pentru creditele neperformante.

► Impactul bugetarul estimat este cuprins între 400 mil. lei şi 2 mld. lei.

4. Creşte TVA de la 9 la 19% pentru următoarele categorii: berea fără alcool şi alimentele cu zahăr adăugat al căror conţinut total de zahăr este de minimum 10/100g produs.

5. Creşte TVA la vânzarea locuinţelor noi de la 5% la 9% pentru apartamente cu preţuri de până la 600.000 lei (120.000 euro).

6. Impozit suplimentar pentru veniturile/bunurile de lux:

► Persoanele fizice care deţin imobile cu o valoare mai mare 500.000 euro vor plăti un impozit suplimentar de 0,3% pe diferenţa dintre plafon şi valoarea proprietăţii.

► Taxă specială pentru maşinile mai scumpe de 75.000 euro.

7. Se elimină scutirea de impozit pe venit în IT (10%) pentru veniturile care depăşesc 10.000 lei brut.

8. Se introduce CASS (10%) pentru angajaţii din construcţii, agricultură şi industria alimentară.

9. Voucherele de vacanţă vor fi majorate la valoarea de 1.600 lei, dar se va plăti contribuţie de asigurări de sănătate de 10% (CASS) şi se vor acorda doar persoanelor cu venituri nete sub 8.000 lei.

10. Veniturile persoanelor fizice a căror sursă nu poate fi dovedită se impozitează cu 70%.

11. Cresc accizele la ţigări şi alcool.

12. Sistemul e-factura va deveni obligatoriu de la 1 iulie 2024. În prezent, sistemul de facturare electronică se aplică în relaţia B2G (business to government) pentru bunurile cu risc fiscal ridicat.

Ce impact bugetar vor avea măsurile fiscal-bugetare:

► Impact bugetar măsuri în 2023 – zero

► Reducerea cheltuielilor în 2023 – 631 mil. lei

► Impact bugetar măsuri 2024 – 16 mld. lei

► Reducerea cheltuielilor în 2024 – 3 mld. lei

► Impact bugetar 2025 – 20 mld. lei.