Premierul Marcel Ciolacu anunţă că România va transmite vineri, 15 decembrie, cererea de plată numărul 3 din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă.
„Vom transmite vineri, 15 decembrie, cererea de plată numărul 3 din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, ceea ce înseamnă o finanţare de peste 3,1 miliarde de euro pentru România, care include prefinanţarea de 13% deja încasată. Prin îndeplinirea ţintelor şi jaloanelor asumate, dar şi prin consultări cu reprezentanţii Comisiei Europene, reuşim să transformăm PNRR într-un instrument de reforme şi de investiţii de care românii au nevoie”, a afirmat prim-ministrul Marcel Ciolacu.
Măsuri de austeritate în Parlament: se desfiinţează posturile vacante, se taie salariile funcţionarilor, dar se acordă sporuri şi alte beneficii
Cererea de plată numărul 3 are o valoare totală de 2,7 miliarde de euro (din care a fost scăzută prefinanţarea deja încasată) sub formă de granturi 1,9 miliarde de euro şi 811 milioane de euro sub formă de împrumuturi şi acoperă 74 ţinte şi jaloane aferente trimestrului III 2022 şi trimestrului IV 2022. În cadrul reuniunii au fost discutate ţintele şi jaloanele aferente cererii de plată 3, inclusiv cele opt jaloane care sunt în faza de finalizare, pentru care au fost propuse măsuri de urgentare a îndeplinirii acestora.
„Consiliul Uniunii Europene a evaluat pozitiv modificarea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă al României, în valoare de 28,5 miliarde de euro. A fost un efort colectiv al întregii echipe la nivel guvernamental şi reprezintă un succes pentru România. Vă mulţumesc şi vă asigur de întreaga mea susţinere pentru buna gestionare şi implementare a Planului, astfel încât banii alocaţi ţării noastre prin PNRR să fie atraşi în totalitate şi investiţi corect şi eficient,” a declarat premierul Marcel Ciolacu.
Totodată, în cadrul reuniunii au fost discutate rezultatele misiunilor de audit realizate de către Autoritatea de Audit, la nivelul sistemului PNRR. În plus, au fost discutaţi paşii următori după aprobarea modificării PNRR de către Consiliul Uniunii Europene, precum semnarea Actului adiţional la Acordul privind contribuţia financiară, actualizarea cadrului legal naţional şi implementarea noului capitol REPowerEU, care va creşte rezilienţa şi independenţa energetică a României.